UNPR cere din nou IMPOZITAREA averilor mari, dar şi reducerea vârstei de vot la 16 ani

Preşedintele UNPR, Gabriel Oprea, a declarat, marţi, că formaţiunea sa îşi propune să reintroducă în dezbaterea parlamentară proiectele legislative privind taxarea marilor averi şi reducerea vârstei de vot de la 18 ani la 16 ani.

„Vrem azi să reintroducem în dezbaterea publică două priecte importante pentru UNPR – taxarea marilor averi, şi vă aduceţi aminte că acum 3 ani doar două voturi în Parlament au făcut ca această lege să nu treacă, precum şi reducerea vârstei de vot de la 18 ani la 16 ani”, a spus Oprea.

În ceea ce priveşte taxarea averilor mari, secretarul general al UNPR, Neculai Onţanu, a arătat că şi mediul de afaceri are datoria să contribuie la „dezvoltarea socială”. „În orice societate normală, distribuirea beneficiilor se face în mod egal între membrii societăţii. În orice societate normală, pentru a asigura trăinicia, toţi membrii trebuie să participe în mod egal la dezvoltarea socială. Atunci şi cei care dezvoltă afaceri trebuie să participe la efortul de realizare a unei societăţi predictibile şi sustenabile”, susţine Onţanu.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Acesta crede că, în condiţiile în care austeritatea ar fi fost suportată doar de anumite categorii sociale, şi oamenii de afaceri ar trebui să dea ceva înapoi societăţii. „Până acum efortul de traversare a unor crize a fost suportat doar de unele categorii sociale. Mă refer la salariaţi şi pensionari”, a afirmat Onţanu.

Alte articole

ANAF verifică persoanele cu averi mari. Ce arată datele despre controalele fiscale și veniturile nedeclarate de românii bogați

Inspectorii ANAF Antifraudă vor putea să verifice averile persoanelor fizice și să impună impozit de 70% pe veniturile nejustificabile

Gabriel Oprea: Prietenii ştiu că mă ţin de cuvânt. Nu dăm jos un Guvern din care facem parte

Uneperistul susţine că măsura ar trebui susţinută chiar de către cei ce vor trebui să plătească mai mult zapciilor statului pe motiv că din banii care li se vor lua, beneficiarii vor consuma mai mult deoarece plătesc din banii celor impozitaţi şi astfel stimulează producţia. „Pentru a fi cumpărate produsele, serviciile, oamenii de afaceri trebuie să investească în cei care cumpără asemenea bunuri şi servicii. Noi suntem adepţii teoriei că, pentru a avea dezvoltare, trebuie să investeşti în consum. Se asigură un nivel de trai mai bun populaţiei şi toţi economiştii spun că o investiţie în consum este o investiţie în dezvoltare”, crede primarul sectorului 2.

O asemenea contribuţie a mediului de afaceri ar elimina şi o parte din suspiciunile cu care este privit, crede secretarul general al UNPR. „Putem vorbi şi de îmbunătăţirea imaginii şi capitalului de afaceri care sunt, de cele mai multe ori, caracterizaţi ca fiind hrăpăreţi şi avari”, a spus Onţanu.

Potrivit proiectului, eligibili pentru plata taxei de 1% sunt cei cu averi peste 450.000 de euro. Sunt scutite imobilele primite ca moştenire de către persoanele vârstnice şi conturile bancare. Dacă totuşi nu ai o avere totală de 450.000 de euro, dar ai în posesie un bun pe care iniţiatorii îl consideră de lux, va fi plătită o taxă doar pentru acel bun.

În proiectul respins de către Parlament în 2012, bun de lux erau socotite imobilele ce valorează peste 300.000 de euro şi bunurile mobile de peste 50.000. Pentru a vedea forma veche a proiectul, click AICI.

Iniţiatorii susţine că asemenea taxe există şi în alte ţări. Astfel, în Franţa, taxa a adus la buget 3,68 miliarde de euro în ultimul an, dar pragul minim de impozitare este de 1.200.000 de euro. În Spania, taxa vizează averile peste 450.000 de euro, iar în Olanda doar banii obţinuţi prin dobânzi bancare.