Această descoperire a unui element indispensabil vieţii în spaţiu le poate oferi oamenilor de ştiinţă noi indicii despre apariţia vieţii pe Pământ. Mai există o singură descoperire la fel de importantă, din acest punct de vedere, şi anume a unor urme de argon (gaz) într-o nebuloasă îndepărtată, scrie Agerpres.

Viaţa, aşa cum o cunoaştem noi, se bazează pe o combinaţie între mai multe elemente chimice, în principal carbon, azot, oxigen, sulf şi fosfor. Deşi oamenii de ştiinţă au identificat în abundenţă primele patru elemente în materia ejectată în urma exploziilor stelare, noi observaţii ale supernovei denumite Cassiopeia A au indicat şi primele dovezi ale existenţei fosforului.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Vortexul polar și-a schimbat direcția și acum se învârte ...

Accident teribil pe Autostrada București-Pitești! Un bărbat ...

„Aceste cinci elemente sunt esenţiale pentru viaţă şi pot fi sintetizate doar în urma exploziilor unor stele masive„, susţine Dae-Sik Moon, astronom la Universitatea din Toronto.

Dae-Sik Moon este co-autor al studiului în cadrul căruia a fost identificat fosfor în rămăşiţele supernovei Cassiopeia A. Studiul, coordonat de astronomul Bon-Chul Koo, de la Universitatea Naţională din Seul, este prezentat în detaliu în ultima ediţie a revistei Science, alături de studiul separat care a identificat argon.

Aceste elemente „sunt împrăştiate peste tot în galaxia noastră atunci când stele explodează şi astfel devin părţi ale altor stele, ale planetelor şi, în cele din urmă, părţi ale oamenilor”, a mai adăugat Moon.

Oamenii de ştiinţă estimează că supernova Cassiopeia A a explodat în urmă cu aproximativ 300 de ani. Noile observaţii ale acestui obiect au fost realizate cu ajutorul unui spectrograf instalat pe un telescop din cadrul Observatorului Palomar, aparţinând de Institutul Tehnologic din California.

În cel de-al doilea studiu prezentat în revista Science, cel privind gazul argon, oamenii de ştiinţă au precizat că este prima descoperire în spaţiu a unor molecule din acest gaz, un gaz nobil care nu este foarte reactiv. Această descoperire a fost făcută cu ajutorul Observatorului Spaţial Herschel, aparţinând Agenţiei Spaţiale Europene (ESA).

Astronomii urmăreau Nebuloasa Crabului când au identificat amprenta chimică a ionilor de hidrură de argon. Nebuloasa Crabului reprezintă rămăşiţele cosmice ale unei supernove care a fost pentru prima oară descrisă de astronomi chinezi în anul 1054.

Atunci când anumite tipuri de stele masive îşi consumă întregul combustibil nuclear, ele explodează sub formă de supernove. Distrugerea acestor stele lasă de obicei în urmă o nebuloasă de gaz care se împrăştie lent, precum şi nucleul fostei stele, denumit stea neutronică.

În cazul Nebuloasei Crabului, ionii de hidrură de argon provin probabil dintr-un proces în care steaua neutronică rămasă a energizat argonul din nebuloasa înconjurătoare. Astfel ionizat, argonul a format legături chimice cu moleculele de hidrogen, rezultând hidrura de argon.

„Descoperirea ionilor de hidrură de argon a fost surprinzătoare pentru că nu ne închipuiam ca argonul, un gaz nobil, să formeze molecule şi nu ne aşteptam să le identificăm în mediul ostil al unei stele neutronice, după o explozie de tip supernovă”, a precizat Mike Barlow, astronom la University College din Londra (UCL), coordonatorul acestui studiu.

Coincidenţă, notează într-un comunicat UCL, un alt cercetător din cadrul prestigioasei universităţi londoneze, William Ramsay, a descoperit gazele nobile la sfârşitul secolului XIX.