USL a pierdut la Curte. Guvernul Ungureanu este legal. Vezi motivaţia CCR

Curtea Constituţională a respins miercuri, cu unanimitate de voturi, sesizarea USL referitoare la neconstituţionalitatea hotărârii Parlamentului privind învestirea Guvernului condus de Mihai Răzvan Ungureanu.

„În argumentarea soluţiei pronunţate, Curtea a reţinut următoarele: Comisiile parlamentare sunt organe interne de lucru ale Camerelor Parlamentului a căror activitate are caracter pregătitor pentru o oferi forului deliberativ toate elementele necesare adoptării deciziei (a se vedea Decizia Curţii Constituţionale nr.48 din 17 mai 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.125 din 21 mai 1994). Comisiile se constituie dintr-un număr restrâns de deputaţi sau senatori, specializaţi pe un anumit domeniu, cu o componenţă şi o structură care respectă configuraţia politică a fiecărei Camere. Potrivit prevederilor art.10 alin.3 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, participarea deputaţilor şi senatorilor la şedinţa comună a comisiilor permanente sesizate în fond este obligatorie. Dezbaterile specializate care au loc în cadrul şedinţelor acestor comisii se finalizează cu întocmirea de rapoarte sau avize care au rolul de a pregăti şi facilita desfăşurarea lucrărilor Camerelor, respectiv a dezbaterilor care vor avea loc în plenul acestora. Necesitatea creării acestor organe de lucru a fost impusă de asigurarea eficienţei activităţii unui corp deliberativ numeros”, se arată într-un comunicat al CCR, preluat de Mediafax.

Dat fiind acest caracter de organ intern de lucru al comisiilor parlamentare, explică CCR, natura juridică a rapoartelor sau avizelor adoptate de acestea este acea a unor acte preliminare, cu caracter facultativ, de recomandare, adoptate în scopul de a sugera o anumită conduită, sub aspect decizional, plenului fiecărei Camere sau camerelor reunite.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Rapoartele şi avizele au caracter obligatoriu numai sub aspectul solicitării lor, iar nu şi din perspectiva soluţiilor pe care la propun, Senatul şi Camera Deputaţilor fiind singurele corpuri deliberative prin care Parlamentul îşi îndeplineşte atribuţiile constituţionale.

Alte articole

Fostul ministru al Justiției Radu Marinescu, comentariu spumos după reacțiile la motivarea CCR privind amendamentul Fritz: ”În timp ce Constantinopolul era copleșit de turci, unii locuitori erau foarte preocupați de dezbaterea privind sexul îngerilor”

Protest anemic la Timişoara pentru susţinerea lui Dominic Fritz

Comisiile parlamentare au obligaţia de a se întruni, însă fiind organe de lucru alcătuite pe criteriul reprezentativităţii politice, acestea pot fi puse în situaţia de a nu realiza activitatea în scopul căreia au fost constituite din cauza neîndeplinirii condiţiei de cvorum pentru desfăşurarea şedinţelor sau a imposibilităţii ca membrii comisiei să ajungă la un acord cu privire la problema supusă dezbaterii. Or, dispoziţiile art.12 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului care reglementează aceste două ipoteze (cvorumul şi majoritatea necesară adoptării unei hotărâri în cadrul comisiilor) consacră mijloacele procedurale minimale de protecţie în scopul respectării drepturilor tuturor membrilor comisiilor, iar nu ca instrumente de împiedicare a funcţionării Camerelor Parlamentului.

Cu privire la cerinţa de cvorum, Curtea constată că, potrivit dispoziţiilor art.67 din Constituţie, aceasta constituie un criteriu de constituţionalitate, condiţionând constituţionalitatea externă a actului, numai în ceea ce priveşte adoptarea legilor, hotărârilor şi moţiunilor de către Camera Deputaţilor şi Senat, iar nu şi în ceea ce priveşte adoptarea actelor în cadrul procedurilor desfăşurate în faţa organelor de lucru ale Camerelor.

Pe de altă parte, Curtea reţine că, deşi Parlamentul, în întregul său, şi fiecare dintre cele două Camere ale acestuia se bucură de deplină autonomie în ceea ce priveşte stabilirea normelor juridice ce le guvernează organizarea şi funcţionarea, în ansamblul sistemului normativ românesc, hotărârile Parlamentului sunt acte juridice cu forţă juridică inferioară Constituţiei. Interpretarea şi aplicarea acestor norme care instituie reguli procedurale trebuie realizată întotdeauna cu bună-credinţă, în spiritul unui comportament loial faţă de Legea fundamentală. Într-o ipoteză contrară, rezultatul ar fi blocarea activităţii instituţiei, sub aspectul îndeplinirii atribuţiilor constituţionale, cu consecinţe negative asupra structurilor democratice pe care se întemeiază statul.

Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie şi se comunică preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului.

Guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu a primit, pe 9 februarie, votul de învestitură al Parlamentului.

În 16 februarie, USL a depus la Curtea Constituţională contestaţia privind învestirea de către Parlament a Guvernului Mihai Răzvan Ungureanu, sesizarea fiind semnată de 85 de deputaţi PSD şi 53 de deputaţi PNL.

În contestaţie se arată că hotărârea Parlamentului de învestire a Cabinetului Ungureanu încalcă articolele 1, 64 şi 103 din Constituţie, în condiţiile în care nu a fost respectat Regulamentul de audiere a candidaţilor de miniştri în comisii şi nu s-a întocmit avizul comisiei, ci doar procese verbale.

Astfel, potrivit USL, hotărârea Parlamentului a fost adoptată în lipsa avizelor de la comisiile de specialitate. În opinia USL, existenţa avizelor respective, de la audierea candidaţilor de miniştri, erau obligatorii ca procedură, chiar dacă erau consultative pe fond.

Acordarea unui vot de învestitură în plen în lipsa acelor avize, înlocuite cu recomandări de la comisiile care nu au avut cvorum de lucru, încalcă prevederile legale şi constituţionale, consideră deputaţii PSD şi PNL.

Conducerea Senatului a solicitat Curţii Constituţionale să respingă ca neîntemeiată sesizarea referitoare la neconstituţionalitatea hotărârii Parlamentului pentru acordarea încrederii Guvernului condus de Mihai Răzvan Ungureanu.

Potrivit conducerii Senatului, hotărârea Parlamentului pentru acordarea încrederii Guvernului a fost adoptată cu respectarea normelor constituţionale referitoare la procedura instituită pentru învestitura Guvernului.

Şi Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a adoptat un punct de vedere în care se arată că Hotărârea plenului comun privind învestirea Cabinetului Ungureanu este constituţională.