USR PLUS a anunţat că depune un proiect de lege pentru protecţia arborilor remarcabili

Senatorul USR PLUS Aurel Oprinoiu şi deputata USR PLUS Diana-Anda Buzoianu au depus la Biroul Permanent al Senatului o propunere legislativă pentru protecţia arborilor remarcabili.

22 iun. 2021, 14:52
USR PLUS a anunţat că depune un proiect de lege pentru protecţia arborilor remarcabili

Proiectul de act normativ stipulează clar condiţiile în care arborii vor fi inventariaţi, marcaţi şi tăiaţi şi, în mod automat, salvgardarea arborilor existenţi.

„În timp ce alte state europene fac eforturi pentru replantarea pădurilor tăiate, România are încă mulţi arbori seculari de protejat, ce joacă un rol cheie în ecosisteme. Cu toate acestea, nu există la nivel naţional, până în acest moment, o lege dedicată conservării şi protejării arborilor remarcabili, spre deosebire de multe alte ţări. În acest context, actul normativ va institui un mecanism de evidenţă şi de protecţie a acestor arbori. Conform celui mai recent studiu efectuat pe teritoriul naţional, pot fi identificaţi aproximativ 5.000 de arbori care ar beneficia de acest statut”, arată un comunicat de presă al USR PLUS.

„Este o lege fără impact bugetar, dar cu mare impact asupra unor părţi din istoria noastră, care au nevoie de protecţie şi conservare. Vorbim despre arbori care au şi 900 de ani, aşa că este datoria noastră morală să îi lăsăm moştenire generaţiilor viitoare”, declară Aurel Oprinoiu, preşedintele Comisiei de Mediu din Senat.

„Avem o datorie să protejăm pădurile, să protejăm arborii cu sute de ani de viaţă. Este o datorie faţă de cei de dinaintea noastră de a duce mai departe ce ne-a fost lăsat, dar şi faţă de cei care vin după noi pentru a le oferi un viitor în care natura va face parte din viaţa lor”, precizează Diana Buzoianu, membră a Comisiei de Mediu din Camera Deputaţilor.

Definiţia arborilor remarcabili: au cel puţin 150 de ani şi o circumferinţă minimă stabilită prin lege

Ce sunt arborii remarcabili? Sunt arborii din fondul forestier naţional sau din afara acestuia, inclusiv din intravilanul localităţilor, pentru care vârsta din amenajamentul silvic este de minimum 150 de ani, au o circumferinţă minimă a trunchiului – stabilită printr-o anexă la proiectul de act normativ, luând în considerare specia – sau care prezintă o valoare cultural-istorică pentru zonă şi comunitate.

Dintr-o perspectivă socială, arborii bătrâni sunt adesea apreciaţi ca elemente ale moştenirii culturale şi istorice de către comunităţile locale. Arborii groşi, remarcabili şi bătrâni, din peisajele modificate de om, poartă des semnele intervenţiilor umane din trecut.

Din punct de vedere ecologic, arborii remarcabili sunt, prin caracteristicile lor, adevărate ecosisteme. Arborii bătrâni găzduiesc licheni, insecte şi vertebrate (diferite specii de amfibieni, reptile, păsări şi mamifere), o diversitate de gândaci prădători – duşmani naturali împotriva dăunătorilor – benefică în peisajele de producţie agricolă. Datorită acestor caracteristici, arborii bătrâni sunt denumiţi şi „arbori habitat”.

Propunerea legislativă nu are impact asupra bugetului general consolidat, potrivit News.ro.

Iniţiativa legislativă a fost propusă în urma discuţiilor şi consultărilor purtate cu specialiştii Tibor Hartel şi Arghiuş Viorel de la Universitatea Babeş-Bolyai, coordonatorii iniţiativei Arborii Remarcabili din România, Florin Stoican şi Laura Bouriaud, mai arată sursa citată.

Citeşte şi: Dezvăluiri şocante în cazul avocatei căzute de la etaj în Iaşi. Tânăra de doar 26 de ani era însărcinată