USR și PSD, alianță surprinzătoare: Claudiu Năsui îl susține pe Alexandru Robogete în scandalul monopolului CNAS pe asigurări de sănătate

O coaliție neașteptată s-a născut după reforma sistemului de sănătate. USR și PSD își unesc forțele în ceea ce pare începutul unei alianțe promițătoare. Claudiu Năsui, fost ministru de Finanțe al USR, îl laudă pe Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, pe tema modificărilor propuse legate de monopolul CNAS.

„În sfârșit un ministru PSD zice ceva corect. Și nu o dată, ci de multiple ori. Și cine se grăbește să-l contrazică? Evident PNL. Ministrul sănătății, domnul Rogobete (PSD), a diagnosticat corect problema în sistemul de sănătate: monopolul CNAS (asiguratorul de sănătate monopol de stat). Un lucru 100% corect pe care îl zic de ani de zile. Avem și un proiect USR scris pentru demonopolizarea CNAS prin ceea ce am numit un Pilon 2 al Sănătății. Adică fiecare român, indiferent de nivelul de venit, să-și poată alege alt asigurător de sănătate decât CNAS. Ca să vă dați seama cât de profundă este mentalitatea socialistă la PNL, cine credeți că se luptă contra ideii domnului Rogobete? Președintele CNAS, un domn pe nume Horațiu Moldovan, de la PNL. De aceea i se mai spune și Partidul Niciodată Liberal”, spune Năsui pe Facebook.

Deputatul USR îl acuză pe Moldovan că „simte că-și pierde puterea în sistem dacă românii ar avea voie să aleagă și altceva decât CNAS”, așa că susține ca românii „să rămână obligați să stea în actualul monopol, pe care deloc întâmplător îl conduce el”.

„Zice că demonopolizarea CNAS ar fi un „semnal” că statul nu este capabil să gestioneze lucrurile. În traducere suferim într-un sistem dezastruos ca să nu dăm un „semnal” prost pentru stat. Un sistem care ne omoară, ne chinuie și ne face să plătim încă o dată sănătatea dacă chiar avem nevoie de ea. Apropo de semnale proaste, România e pe locul 1 în UE la mortalitate prevenibilă și tratabilă. Și este pe locul 3 al celei mai joase speranțe de viață (doar Letonia și Bulgaria sunt deasupra). Dar alea nu sunt semnale de care să-i pese domnului de la PNL. Vă imaginați dacă în decembrie 1989 venea un politician și zicea să nu se privatizeze nimic că ar fi un semnal că statul nu este capabil să gestioneze lucrurile. Să mai încercăm să facem socialismul să meargă încă 45 de ani. De fapt nu trebuie să vă imaginați prea tare, pentru că în unele sectoare multe companii au rămas de stat și funcționează și acum ca pe vremea aceea. Dar măcar multe sectoare au scăpat și am putut avea dezvoltare și în România”, mai spune Năsui.

Alte articole

Ce analize și consultații gratuite pot fi făcute fără asigurare de sănătate. Ghidul CNAS pe anul 2026 DOCUMENT

Ce servicii stomatologice sunt decontate de CNAS și care sunt condițiile pentru a beneficia de ele. Cine poate merge GRATIS la dentist

Năsui compară România cu Belgia, Olanda sau Italia

Conform deputatului USR, aproape în toate țările UE există sisteme concurențiale de asigurări de sănătate: Belgia, Olanda, Elveția, Germania, Italia, Franța, etc.

„Nu toate sunt la fel, dar toate sunt net superioare dezastrului de la CNAS. Dacă guvernul Bolojan vrea să lase și altceva în urma lui decât creșteri de taxe și naționalizarea banilor din Pilonul 2 și 3, ar trebui să ia această oportunitate. Ar face un lucru bun și pentru România și pentru guvern”, mai spune Năsui.

Citește și: Nicușor Dan lămurește ce va face România ca observator la Consiliul Păcii. ”Noi deja ne-am asumat obligații față de UE”

Ce argumentează președintele CNAS

Horaţiu Moldovan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), afirmă că reforma sistemului de sănătate este un lucru necesar pentru România, însă adevărata reformă nu înseamnă „spargerea monopolului CNAS”, ci un sistem autonom al asigurărilor de sănătate.

„Adevărata reformă din sănătate nu este «spargerea monopolului CNAS», ci autonomia reală a asigurărilor de sănătate şi cheltuirea corectă a banilor pentru pacienţi. Nu mi-a plăcut niciodată sǎ îmi contrazic public colegii, cu atât mai puţin pe cei cu care avem obiective şi realizări comune. Însă nu pot lăsa să se rostogolească în spaţiul public idei periculoase pentru pacient. Reforma sistemului de sănătate este o necesitate reală pentru România. Nimeni nu contestă faptul că pacienţii se confruntă cu birocraţie, timpi mari de aşteptare şi servicii uneori sub standardele europene. Dar întrebarea esenţială nu este dacă trebuie să reformăm sistemul, ci cum o facem, fără să punem în pericol accesul egal la servicii medicale”, a scris, duminică seară, pe Facebook, preşedintele CNAS, Horaţiu Moldovan.

Sistemul CNAS are avantaje

Conform acestuia, sistemul actual are un avantaj mare: oferă un pachet de bază relativ uniform pentru toți pacienții, indiferent de venit, vârstă sau stare de sănătate.

„Este un sistem solidar, în care cei sănătoşi contribuie pentru cei bolnavi, iar cei cu venituri mai mari susţin accesul celor vulnerabili. Acesta este un principiu fundamental al oricărui sistem public de sănătate modern”, a explicat Moldovan.

„Însă acest lucru nu este adevărat în România de azi. Statul român plăteşte pensii, gestionează sistemul public de pensii şi asigură, din perspectiva socială, serviciile medicale de bază pentru populaţie. Nu suntem într-o situaţie de colaps instituţional care să justifice abandonarea administrării publice a fondului social de sănătate”, a mai scris preşedintele CNAS.

Conform acestuia, nici înlăturarea monopolului deținut de CNAS nu ar reprezenta un pretext pentru înlocuirea rolului statului român în gestionarea sistemului de protecție socială din România.

„Este adevărat că pentru orice stat este dificil să se bazeze exclusiv pe un fond social minimal pentru a acoperi toate nevoile medicale ale populaţiei. Dar tocmai aici este locul concurenţei reale: în zona asigurărilor complementare de sănătate, nu în zona fondului social de bază. Fondul social trebuie să rămână solidar şi universal, iar concurenţa poate apărea peste acest nivel, prin poliţe complementare, voluntare, servicii suplimentare şi pachete extinse”, a mai transmis Horaţiu Moldovan.

Potrivit acestuia, propunerea de a introduce mai multe case de asigurări de sănătate, inclusiv private, pare atractivă la prima vedere.

„Se vorbeşte despre concurenţă, eficienţă şi libertatea pacientului de a alege. Dar experienţa altor ţări arată că, fără o reglementare extrem de strictă, astfel de sisteme pot duce la selecţia pacienţilor, la creşterea costurilor administrative şi la apariţia unei sănătăţi cu două viteze: una pentru cei cu bani şi una pentru restul populaţiei. Într-un sistem concurenţial, casele de asigurări vor avea un interes economic. Este firesc. Dar interesul economic înseamnă şi tentaţia de a atrage pacienţi tineri şi sănătoşi şi de a evita bolnavii cronici sau cazurile costisitoare. Dacă nu există mecanisme de compensare foarte bine puse la punct, riscăm ca cei mai vulnerabili pacienţi să fie împinşi într-un sistem public subfinanţat”, susţine preşedintele CNAS.

Acesta spune că un sistem cu mai multe case de asigurări nu înseamnă neapărat servicii mai bune. Acest lucru ar implica costuri administrative mai mari, marketing, structuri paralele, sisteme informatice separate.

Citește și: Daniel Băluță, ultimatum pentru Ciprian Ciucu: „Baronul Münchhausen, aveți două opțiuni: ori vă depuneți mandatul, ori vă apucați îndată de treabă”

O singură casă de asigurări nu este responsabilă de toate problemele

„Pe de altă parte, trebuie să fim oneşti: sistemul actual nu este perfect. Avem birocraţie excesivă; rezistenţă la schimbare; control insuficient al risipei şi al fraudelor; un sistem informatic depăşit.

Dar aceste probleme nu sunt cauzate de faptul că există o singură casă de asigurări. Ele sunt cauzate de mulţi ani de management fără obiective corelate cu aşteptările asiguraţilor, digitalizare precară şi control disproporţionat în raport cu nevoile reale din teren. Iar aceste probleme pot fi rezolvate fără a demonta întregul sistem”, a mai declarat preşedintele CNAS.

Acesta susține că, deși pe hârtie CNAS ar trebui să fie o instituție autonomă, în realitate nu are libertatea de a decide singură cum sunt contractate serviciile medicale. Mai exact, Casa Națională ar trebui să stabilească prioritățile în funcție de nevoile reale ale pacienților, însă, în practică, este nevoită să urmeze direcțiile și deciziile stabilite de Ministerul Sănătății.

„De multe ori, CNAS este obligată să plătească menţinerea artificială în viaţă a unor structuri spitaliceşti care nu sunt necesare sau solicitate de pacienţi, în loc să poată direcţiona fondurile către servicii medicale moderne, plată corectă în ambulatoriul de specialitate, prevenţie sau către spitale performante. Cu alte cuvinte, în sistemul actual nu contează întotdeauna ce doresc pacienţii, ci ce doreşte Ministerul Sănătăţii. Autonomia CNAS este, în mare parte, doar pe hârtie”, a adăugat Horaţiu Moldovan.