Vă plac pietrele preţioase? Aflaţi care este locul unde plouă cu diamante

Diamantul face parte dintre cele mai dure materiale care se găsesc pe Terra. Este un mineral care se formează când carbonul este supus unor condiţii specifice şi extreme – în mod normal, la temperaturi care depăşesc 1.100°C şi la presiuni de minimum 4,5 gigapascali.

Cercetătorii americani au studiat, prin intermediul experimentelor de laborator şi programelor computerizate, modul în care carbonul se comportă în astfel de condiţii şi au comparat informaţiile obţinute cu observaţiile făcute recent la nivelul planetelor Saturn şi Jupiter. Ei au ajuns la concluzia că cele două planete întrunesc condiţiile necesare formării diamantelor, pornind de la metanul care se găseşte în atmosfera lor şi de la furtunile care le „mătură” solul. Aceste furtuni sunt suficient de puternice să „spargă” moleculele de metan din atmosfera planetelor, după cum o sugerează datele colectate de sonda spaţială Cassini.

Potrivit cercetătorilor de la University of Wisconsin–Madison şi de la California Specialty Engineering, acest fenomen dă naştere unor particule mai simple de carbon, care cad în atmosferă până ating o zonă densă, apoi, supuse presiunilor ridicate, se transformă în grafit, o formă minerală stabilă de carbon. Continuându-şi căderea, în straturile mai adânci ale atmosferei, grafitul este supus unor noi niveluri ridicate de temperaturi şi presiuni, fapt care conduce la formarea diamantelor în formă solidă.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Autorii studiului spun că în urma acestui proces se pot forma mii de tone de diamante pe an.

Alte articole

Cele 5 aparate electrocasnice pe care trebuie să le scoți neapărat din priză pentru a evita facturile usturătoare. Expicațiile oferite de specialiști

EXCLUSIV CUTIA NEAGRA – Ilie Bolojan, sub lupa procurorilor de la Bruxelles! Microbuze școlare la preț triplat și combinații cu băieții deștepți din Bihor. Planul secret de a îngropa Hidroelectrica

Totuşi, diamantele nu rămân în această stare la suprafaţa lui Saturn şi Jupiter, formând un uriaş ocean de „diamante lichide” din cauza temperaturilor existente la nivelul solului.

Aceasta nu este pentru prima dată când această teorie este vehiculată. Studii anterioare au sugerat că Uranus şi Neptun ar putea fi „producătoare de diamante”. Însă este pentru prima dată când sunt vizate Jupiter şi Saturn, care, comparativ cu Uranus şi Neptun, au niveluri mai mici de metan în atmosferă. Astfel, dacă în atmosfera lui Saturn metanul reprezintă 0,5%, iar în cea a lui Jupiter, 0,2%, pe Neptun şi Uranus această cifră se ridică la 15%.

În cazul lui Neptun şi Uranus, însă, diamantele nu se topesc, pentru că temperaturile sunt mai scăzute.

Unii specialişti pun însă sub semnul întrebării rezultatele acestui studiu, spunând că, deşi teoret