Vaccinul Oxford/AstraZeneca a fost aprobat pentru utilizarea în cazul persoanelor cu vârste de peste 18 ani, în două doze, administrate la o distanţă de 4 până la 12 săptămâni, dar a rezultat recent că este mai puţin eficient în a oferi imunitate în faţa unor tulpini ale noului coronavirus.

Noul studiu, aflat în etapă intermediară, va determina dacă vaccinul este eficient în cazul persoanelor cu vârste cuprinse între 6 şi 17 ani, potrivit unui comunicat al Universităţii Oxford.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Băutura miraculoasă ce poate înlocui cafeaua de dimineață. ...

Profesorul Mircea Beuran dezvăluie greşeala majoră pe care ...

În jur de 300 de voluntari vor participa la studiu şi primele inoculări sunt aşteptate luna aceasta, a precizat sursa citată de Hotnews.

Vaccinul Oxford/AstraZeneca care se administrează în două doze este considerat un „vaccin pentru lume” deoarece este mai ieftin şi mai uşor de distribuit decât cele produse de Pfizer/BioNTech şi Moderna.

AstraZeneca are ca obiectiv să producă 3 miliarde de doze în acest an şi îşi propune să ajungă la o producţie de peste 200 de milioane de doze pe lună până în aprilie.

Vaccinul Oxford/AstraZeneca va fi testat pe copii pentru a stabili nivelul de siguranţă

Profesorul Andrew Pollard, cercetător-şef în cadrul studiului pentru vaccinul Oxford, a spus: „Având în vedere că cei mai mulţi copii sunt oarecum neafectaţi de coronavirus şi este puţin probabil să se simtă rău infectaţi fiind, este important să stabilim nivelul de siguranţă şi răspunsul imun al vaccinului la copii şi tineri. Prin aceste noi studii vom afla mai multe privind controlarea SARS-CoV-2 la aceste grupe de vârstă”.

Dezvoltarea acestui vaccin a început în primele luni ale anului 2020, a fost testat pe primul voluntar în luna aprilie şi, de atunci, mii de oameni au fost implicaţi în testele clinice.

În dezvoltarea vaccinului a fost utilizat virusul gripei comune care infecta cimpanzeii şi care a fost modificat genetic.

El a fost modificat astfel încât să nu cauzeze o infecţie la oameni şi să poarte modelul unei părţi a coronavirusului, cunoscută ca proteina spike. Odată ajuns în organism, începe să producă proteine spike ale coronavirusului pe care sistemul imunitar le recunoaşte ca ameninţare şi încearcă să le distrugă. Apoi, când sistemul imunitar va intra în contact cu virusul real, va şti exact cum trebuie să acţioneze.

Citeşte şi: Cel mai nou simptom al coronavirusului. Motive de îngrijorare în rândul specialiștilor