În România, în anul 2022, 29 de noi partide au fost înființate, un record pentru ultimii 10 ani. De asemenea, în 2023 au fost depuse la Tribunalul București 13 cereri pentru înființarea de partide, dintre care trei au fost deja aprobate.

Printre noile partide „anti-sistem” se numără LUP – Liga pentru Unificarea Patrioților, LEU, SOS, PMN – Partidul Mișcarea Națională, Partidul Patrioților, Partidul Patrioții Poporului Român, Partidul Uniunea Familiei Românești, ROexit și Qanon.

Alte Articole

Nicolae Ciucă, întrebat dacă este mulţumit de explicaţiile ...

Cîrstoiu, întrebat dacă Ciolacu şi Ciucă i-au cerut să ...

În opinia consultantului politic Valeriu Turcan, noile partide naționaliste – unele cu tentă extremistă, nu au șanse de succes la alegerile din 2024, pentru că pur și simplu „au pierdut trenul”. 2020 a fost momentul ideal, foarte bine „jucat” de AUR.

„AUR a dovedit că și în România se poate. E vorba de o conjunctură, de o rețetă pe care o consideră de succes, dar aceste noi partide au ratat momentul optim pentru a intra pe scena politică”, a explicat Valeriu Turcan, la Europa Liberă.

În opinia specialistului, unele partide sunt înființate special pentru a eroda partidul AUR, cel mai vocal din opoziție, cu pretenție la guvernare.

„În România, niciun partid nu este ceea ce spune că este. Cred ca este mai degrabă vorba de oportunism, pornind de la credința că mișcările naționaliste, suveraniste, sunt pe val. Văzând succesul AUR, foarte mulți se îngrămădesc acum în încercarea de a profita de acest context și cred că o parte din aceste formațiuni sunt de fapt vehicule create pentru a se topi in AUR. Altele, poate sunt create tocmai pentru a eroda AUR.

Cu alte cuvinte, aceste formațiuni par să încerce sa capitalizeze ceva ce cred ca se manifestă în societate, dar vin prea târziu, cu o întârziere de câțiva ani”, a mai comentat politologul, potrivit sursei citate.

AUR, amenințat de mici partide naționaliste

Adrian Zăbavă, consultant și analist politic, susține că ascensiunea partidelor naționaliste sau patriotice este justificată, pentru că reflectă nemulțumirea și chiar disperarea oamenilor în raport cu grupurile care au fost la butoanele puterii, implicate mai degrabă în scandaluri de corupție decât în realizări notabile.

„Cred că principalul motiv e pandemia. Transparența a fost minimă, modalitatea milităroasă de comunicare folosită la început și-a pierdut efectele și încrederea ulterior. Societatea, care avea deja o lipsă crasă de încredere în autoritățile statului, a perceput modul în care au reacționat în pandemie ca pe un afront.

E și o consecință a faptului că există inegalități din ce în ce mai mari între păturile sociale, anumiți oameni nu mai cred în idealul european cu toată ființa. Acest tip de oameni au fost împinși spre acest tip de mesaje, spre acest tip de valori.

Totodată cred că suntem și noi atinși de un curent naționalist prezent la nivel european sau, dacă nu la nivel european, cel puțin în partea Europei de Est”, a comentat Zăbavă, la Europa Liberă.

În general, noile partide abordează nemulțumirile extinse din societate privitoare de la controversele legate de serurile COVID și „eliberarea României de sub ocupația străină, recuperarea bogățiilor naturale ale țării (…)”.

De asemenea, și Călin Georgescu și-a făcut partid, Partidul Alianța Antreprenorilor și Agricultorilor.