Coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare, Valeriu Gheorghiţă, afirmă că pentru grupa de vârstă 12-15 ani rata de acoperire vaccinală este de circa 3,5%, iar pentru 16-19 ani – de aproximativ 18%, admiţând că procentul este mic. El arată că un motiv al reticenţei vaccinării tinerilor este legat de riscul de miocardită, explicând însă că acesta este de şase ori mai mare la tinerii care trec prin COVID-19 decât după vaccinare. Gheorghiţă precizează că în România au fost raportate două cazuri de miocardită la băieţi de 17 ani, ambele cu evoluţie favorabilă.

Gheorghiţă a afirmat că, personal, îşi doreşte ca în septembrie să înceapă şcoala cu prezenţă fizică, având doi copii de vârstă şcolară.

Alte Articole

Carla’s Dreams, prins FĂRĂ mască. Cine este, de fapt, artistul ...

Situaţia epidemiologică la 10 zile de la începerea şcolilor ...

Marile universităţi din Bucureşti încep cursurile în format ...

„Între 12-15 ani, rata de acoperire vaccinală este în jur de 3,5% şi la 16-19 ani era de circa 17-18%. Sigur că este mic (procentul celor vaccinaţi – n.r.), mizez pe faptul că mulţi sunt plecaţi împreună cu părinţii în concedii, sunt activităţile de vară, vacanţă (…) dar cred că în perioada următoare – şi acesta este mesajul nostru şi chiar astăzi am avut o discuţie cu dl Sorin Cîmpeanu, ministrul Educaţiei, prin care să avem acelaşi mesaj comun, şi anume că ne dorim ca până începe şcoala ca un număr cât mai mare de părinţi, bunici să se vaccineze şi implicit să-şi protejeze copiii”, a declarat Valeriu Gheorghiţă, vineri seară, la Digi 24. 

Valeriu Gheorghiţă: „Restricţii pentru nevaccinaţi, posibile”. Ce spune de vaccinarea personalului medical
El a amintit că pentru adolescenţi sunt două vaccinuri autorizate – BioNTech Pfizer şi Moderna, începând de luni. „Unul dintre factorii care au ţinut pe loc vaccinarea în rândul tinerilor a fost legat de acel semnal de inflamaţie cardiacă, miocardită. Sunt date publicate recent care arată cât se poate de clar că după infecţia SARS-CoV-2, deci după boala COVID-19, riscul de miocardită la bărbaţii tineri, sub 20 de ani, este de şase ori mai mare decât riscul de miocardită care apare după vaccinare. Deci din acest punct de vedere, dacă ne gândim că nu îmi vaccinez copilul ca să nu facă miocardită, este o greşeală”, a adăugat coordonatorul campaniei de vaccinare.

Raed Arafat, anunţ privind valul 4 în România: „Ne putem intoarce la cele 1.500-1.600 de paturi de COVID”. Ce ne aşteaptă şi cât de pregătiţi suntem
Valeriu Gheorghiţă a precizat că în România au fost raportate două cazuri de miocardită la această categorie de vârstă, la doi băieţi de 17 ani, ambele cazuri având evoluţie favorabilă. Cele două cazuri au fost raportate dintr-un total de persoane vaccinate în grupa de vârstă 12-19 ani.

El a argumentat că este important ca părinţii şi bunicii să fie vaccinaţi, întrucât intră în contact cu mai multe persoane decât copiii.

Întrebat dacă la şcoală se va mai purta mască de protecţie, Gheorghiţă a răspuns: „Probabil că da. Fiind vorba de spaţii închise şi aglomerări de persoane, sunt elementele importante care s-au dovedit a limita riscul de infecţie în rândul celor care stau în colectivităţi închise”.

Întrebat de asemenea despre alte reacţii adverse în rândul tinerilor, Gheorghiţă a vorbit despre un caz „extrem de atipic”, al unui tânăr de 22 de ani care a făcut Sindrom Inflamator Multi-Sistemic. „Sunt cazuri extrem de rare (…) majoritatea la persoanele care au istoric de trecere prin SARS-CoV-2”, a explicat el, menţionând că nu s-a stabilit o cauzalitate clară între vaccin si acest sindrom.