Varianta mutantă din Japonia, rezistentă la vaccinuri, a fost descoperită în România

Varianta mutantă din Japonia, prezentând atât caracteristicile tulpinii britanice B1.1.7, cât şi mutaţia E484K, care potrivit unor studii poate reduce eficienţa vaccinurilor împotriva virusului, a fost identificată şi în România, pe baza secvenţierilor efectuate la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava (USV), se arată într-un comunicat remis AGERPRES, luni, de purtătorul de cuvânt al instituţiei academice, Codruţ Şerban.

Conform sursei citate, proba biologică din care a fost depistată varianta mutantă din Japonia, a fost recoltată la Spitalul Judeţean de Urgenţă Suceava, de la un pacient fără un istoric recent în Marea Britanie.

”La cele trei variante îngrijorătoare cunoscute ca provenind din Marea Britanie (linia B.1.1.7, nume VOC202012/01), din Africa de Sud (linia B.1.351, cu numele 501Y.V2 15) şi din Brazilia (linia P.1, nume P.1), Institutul de Sănătate Publică din Anglia a adăugat, în luna februarie, o nouă variantă a virusului (linia B.1.1.7 + E484K, nume VOC202102/02). Deşi numărul cazurilor identificate cu noua variantă (B.1.1.7 + E484K) este momentan relativ redus (fiind prezentate numai 43 de cazuri în Raportul britanic din 1 aprilie 2021), principala îngrijorare provine din capacitatea variantelor ce conţin şi mutaţia E484K de a prezenta o rezistenţă mai mare la anticorpii generaţi de vaccin, reducând astfel eficienţa vaccinurilor. În luna martie, noua variantă (B.1.1.7 + E484K) a fost introdusă ca variantă îngrijorătoare (variant of concern – VoC) şi în lista Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC), care monitorizează situaţia epidemiologică la nivelul Uniunii Europene. Într-un comunicat emis duminică, 4 aprilie, de agenţia Reuters, este prezentată îngrijorarea în legătură cu răspândirea acestei variante şi în Japonia, aproximativ 70% dintre probele secvenţiate de la un spital din Tokyo prezentând această mutaţie”, se precizează în comunicatul USV.

În cadrul Laboratorului de Metagenomică şi Biologie Moleculară al Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava (USV) au fost realizate, pe parcursul ultimelor două săptămâni, secvenţieri pentru un număr de 91 probe, provenite de la pacienţi depistaţi pozitivi cu SARS-CoV-2, de pe raza judeţelor Suceava, Cluj, Iaşi, Timiş şi Botoşani.

Stare de urgenţă sanitară, alertă MAE: virusul polio sălbatic se răspândeşte în lume
Din probele analizate, a fost depistat un număr de 88 noi cazuri aparţinând tulpinii de interes epidemiologic B.1.1.7 (VOC 202012/01), cunoscută ca având originea în Marea Britanie, şi un caz aparţinând tulpinii B.1.1.7 + E484K.

Acestea sunt repartizate geografic astfel: 44 dintre cele 44 de probe selectate din judeţul Suceava, 22 dintre cele 25 de probe selectate din judeţul Cluj, 17 dintre cele 17 probe selectate din judeţul Iaşi, trei dintre cele tre probe selectate din judeţul Timiş, precum şi două dintre două probe selectate din judeţul Botoşani, în această rundă de secvenţiere.

USV a secvenţiat, până în prezent, peste 400 de probe provenind de la pacienţi diagnosticaţi pozitiv cu SARS-CoV-2 şi va continua monitorizarea evoluţiei SARS-CoV-2 pe teritoriul României, în colaborare cu partenerii implicaţi în această acţiune, se afirmă în comunicatul menţionat.

Andreea Moldovan: „Virusul este atât de circulant încât creează premisa apariţiei altor mutaţii”
”În baza acordurilor de colaborare încheiate până la acest moment sunt selectate probe din spitale aflate pe raza judeţelor Suceava, Timiş, Cluj, Dolj, Iaşi, Botoşani, Neamţ şi ne exprimăm disponibilitatea de a colabora şi cu alte instituţii cu compartimente COVID-19 din alte judeţe pentru analiza situaţiilor speciale şi realizarea analizelor genetice corespunzătoare”, transmit reprezentanţii USV.

Activitatea curentă de secvenţiere la USV este parţial finanţată de Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării prin proiectul „Secvenţierea genomului SARS-CoV-2 şi analiza filogenetică a tulpinilor circulante în România”, coordonat de prof. univ. dr. Mihai Covaşă, fiind cofinanţată de USV.