Vârsta de pensionare creşte, elveţienii au votat la limită în favoarea creşterii vârstei de pensionare a femeilor la 65 de ani. Potrivit proiecţiilor publicate înainte de ora 13.00 (11.00 GMT), „Da”-ul a câştigat cu 51%. În schimb, o altă iniţiativă care încerca să obţină interzicerea creşterii intensive a animalelor, a fost respinsă detaşat, cu 63% din voturi împotrivă, potrivit proiecţiilor publicate de institutul gsf.bern şi de alte media, relatează Agerpres conform AFP.

Pensii 2022. Germania creşte vârsta de pensionare la 70 de ani. Şi România şi-a asumat majorarea vârstei de pensionare

Alte Articole

Un milionar din Iași vinde fabrica și își mută afacerile ...

Zeci de morţi după o alunecare de teren în Columbia. Un autobuz ...

Cutremur cu magnitudine 6.2 la o adâncime de doar 10 kilometri. ...

După două tentative eşuate în 2004 şi 2007, Berna a încercat să adune suficiente voturi pentru „a stabiliza” sistemul de asigurări sociale, supus unei enorme presiuni în contextul în care speranţa de viaţă creşte iar generaţia baby-boomers a ajuns la vârsta de încheiere a vieţii active.

Partea cea mai controversată a reformei cere ca, la fel ca bărbaţii, femeile să muncească până la 65 de ani înainte de a ieşi la pensie, un an mai mult decât în prezent. Parlamentul a aprobat anul trecut măsurile cheie ale reformei pensiilor, care includ de asemenea o creştere a TVA (adoptată cu 56% duminică), dar partidele şi sindicatele de stânga au denunţat o reformă „pe spatele femeilor” şi au forţat referendumul.

Opozanţii reformei au subliniat discriminarea salarială care continuă să afecteze femeile şi au estimat că este incorect să fie crescută vârsta de pensionare pentru ele fără ca mai întâi să fie rezolvate aceste inegalităţi.

Partizanii „Da”-ului au afirmat că nu este nerezonabil să li se ceară femeilor să lucreze un an în plus, având în vedere datele economice şi demografice.

În 2020, femeile din Elveţia au primit pensii inferioare cu aproape 35% celor ale bărbaţilor, potrivit Ministerului Economiei din Elveţia.

Potrivit proiecţiilor, cantoanele francofone s-au pronunţat împotriva reformei, în timp ce cele germanice s-au pronunţat pentru.

Propunerea de a interzice creşterea intensivă a animalelor, care ar fi dus la eliminarea fermelor industriale într-o ţară încă foarte rurală chiar dacă agricultura nu reprezintă prea mult din avuţia naţională, a fost respinsă cu un vot fără apel.

Guvernul, parlamentul şi organizaţiile reprezentative ale crescătorilor s-au opus cu fermitate iniţiativei.

Creşte vârsta de pensionare. Cine sunt românii vizaţi de schimbările din noua lege a pensiilor

Guvernul României şi-a asumat prin PNRR ca noua lege a pensiilor să fie gata la începutul anului. Potrivit noilor reglementări, pensiile a 5 milioane de români ar trebui să fie recalculate, iar vârsta de pensionare pentru femei ar trebui să crească până la 65 de ani.

În momentul de față, vârsta standard de pensionare pentru femei este de 61 de ani și 6 luni. Cu toate acestea, ea va crește treptat până la egalizarea vârstei de pensionare la 65 de ani. Creșterea vârstei de pensionare va avea loc până în anul 2030, gradual.

Pensii 2022. Modificări în PNRR: O nouă formulă de calcul pentru pensiile noi şi pentru cele în plată

Pensii 2022. Marius Budăi, ministrul Muncii, a anunțat că vârsta de pensionare pentru femeile din România se va modifica. Totodată, acesta a explicat că majorarea vârstei de pensioare a femeilor este un lucru asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

„Este un lucru asumat prin PNRR. Vârsta de pensionare la femei creşte oricum în baza legii actuale 263 şi va ajunge la 63 de ani, după care va urma o etapă unde va fi egalizare la 65 de ani, dar nu dintr-o dată. Se va întâmpla etapizat, deci probabil va fi undeva prin 2030”, a explicat ministrul Muncii.

Prevederi legate de pensiile speciale, potrivit PNRR:

• Nu se vor crea categorii noi de pensii speciale.
• Perioada minimă de cotizare este similară cu cea aplicată în fondul public de pensii.
• Actualele pensii speciale vor fi raționalizate.
• Protecția deciziilor CCR se va referi numai la pensiile magistraților.
• Nici o pensie specială nu va depăși venitul obținut în cursul perioadei de activitate, respectiv de cotizare.

Reforma pensiilor nu vizează doar pensiile speciale, ci tot sistemul de pensii: va fi o formulă nouă de calcul, va fi modificată vârsta de pensionare și vor fi noi criterii de indexare.

Indexarea pensiilor va fi în funcție de nivelul cheltuielilor cu pensiile ca procent din PIB.

Posibilitățile de pensionare anticipată vor fi reduse semnificativ și vor fi introduse stimulente pentru prelungirea vieții profesionale și majorarea voluntară a vârstei standard de pensionare până la 70 de ani.

Va egaliza vârsta legală de pensionare pentru bărbați și femei la 65 de ani până în 2035.

Pensii 2022: Vârsta de pensionare. Prevederile din PNRR

• stimulente pentru amânarea pensionării;
• va revizui pensiile speciale pentru a le alinia la principiul contributivității;
• va consolida principiul contributivității pe care se bazează sistemul;
• va spori gradul de adecvare a pensiilor minime și a pensiilor mai mici, în special pentru persoanele aflate sub pragul sărăciei;
• va asigura viabilitatea financiară a pilonului II al sistemului de pensii prin sporirea contribuțiilor la acest pilon de pensii

În prezent, vârsta standard de pensionare pentru bărbați este de 65 de ani, iar pentru femei vârsta standard de pensionare este de 61 de ani și 6 luni și crește eșalonat până în anul 2030, la 63 de ani.

Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați;

Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.

Noul sistem de pensii va prevede plata unei pensii minime, a cărei valoare va fi raportată la salariul minim brut pe economie, pentru persoanele cu stagiu minim de cotizare satisfăcut.

Tot până la finalul acestui an, va fi instituit un comitet de monitorizare pentru implementarea acestor modificări.

Pensiile în România, în 2022. Cum se calculează, care este vârsta de pensionare și alte noutăți
În România, după ani întregi în câmpul muncii, persoanele pot beneficia de pensie. Aceasta poate fi pentru limita de vârstă, pensie anticipată sau de pensie anticipată parțial.

Persoanele care sunt născute după 1 iulie 1971, și care contribuie la sistemul public de pensii, trebuie să participe obligatoriu și la Pilonul II de pensii, un fond de pensii administrat privat.

Persoanele care s-au născut între 1 iulie 1961 și 1 iulie 1971 și care contribuie la sistemul public de pensii pot contribui opțional la un fond de pensii administrat privat.

În România există patru sisteme de pensii: pensia de stat (Pilon I), pensia privată obligatorie (Pilon II), pensia facultativă (Pilon III) și pensia ocupațională (Pilon IV).

Începând din 2018, contribuția obligatorie pentru Pilonul II este de 3,75% și se reține automat din salariul brut.

Vârsta de pensionare în România
Cu condiția îndeplinirii stagiului minim de cotizare în sistemul public de pensii, limita de vârstă pentru pensionare în 2022 este de 65 de ani în cazul bărbaților și de 63 de ani în cazul femeilor.

Menționăm, că în cazul femeilor vârsta de 63 de ani va fi atinsă treptat, prin eșalonare, până în 2030.

Mai exact, în lunile septembrie-octombrie, vârsta standard de pensionare în cazul femeilor va fi 61 de ani și 11 luni, iar începând din 2023 va fi 62 de ani, potrivit mmuncii.ro.

În momentul de față, toate pensiile, inclusiv cea pentru limita de vârstă, sunt reglementate de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Aceasta ar fi trebuit să fie înlocuită de Legea 127/2019 privind sistemul public de pensii, dar trecerea la noua legislație a pensiilor a fost amânată pentru 2023.

Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei cât și pentru bărbați, iar cel complet este de 35 de ani.

Cum se calculează pensia, în 2022
Cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie, potrivit cpmb.ro.

Cuantum pensie = Punctaj mediu anual x Valoarea punctului de pensie

Punctajul mediu anual se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare.

Punctaj mediu anual = (Punctaj anual 1 + Punctaj anual 2 + … + Punctaj anual N) : N, unde N înseamnă numărul de ani ai stagiului complet.

Punctajul anual se determină prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv:

Punctaj anual = (Punctaj lunar 1 + Punctaj lunar 2 + … + Punctaj lunar 12) : 12

Punctajul lunar se calculează prin raportarea salariului brut lunar la câştigul salarial mediu brut din luna respetivă.

Punctaj lunar = Câştig salarial brut lunar : Câştig salarial mediu brut lunar

Cea mai mică pensie în România în 2022
Potrivit legii nr. 118/2010, sintagma „pensie socială minimă garantată” s-a înlocuit cu sintagma „indemnizație socială pentru pensionar”

Cuantumul indemnizației sociale minime pentru pensionari stabilit pentru anul 2022 este de 1.000 de lei.

Pensia medie în România în 2022
În luna august 2022, pensia medie este de 1.776 de lei.

Începând din luna ianuarie 2022 și până în august, valoarea pensiei a crescut cu 5 lei.

De asemenea, pensia medie cu limită de vârsta în august 2022 este de 1.989 de lei.

În ceea ce privește pensia anticipată, valoarea medie este de 2.473 de leii

În cazul pensiei anticipate parțial, aceasta are este în medie 1.790 de lei.

Valoarea medie a pensiei de invaliditate și cea de urmaș pot fi consultate în documentul de la finalul articolului.

Cea mai mare pensie în România
În 2021, ce mai mare pensie din România depășea suma de 70.000 de lei, potrivit ministrului Muncii.

Noutăți privind pensiile în 2023
Începând de la 1 ianuarie 2023, guvernul condus de Nicolae Ciucă va mări pensiile, însă momentan nu a specificat niciun procent, cel mai vehiculat fiind 10-15 la sută. Marius Budăi, ministrul Muncii, a evitat să prezinte un procent, explicând că, potrivit legii, rata inflației cu care ar trebui indexate pensiile este cea din anul 2021.

Raportat la datele publicate de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS) în 2021 și în 2022, numărul pensionarilor din România este în scădere. Potrivit datelor, la finalul lunii martie 2022 erau 4.813.735 de pensionari, mai puțin cu 30.319 persoane, comparativ cu luna decembrie 2021 și cu 88.904 persoane comparativ cu perioada similară din 2021.