Pensii 2022. Modificări în PNRR: O nouă formulă de calcul pentru pensiile noi şi pentru cele în plată

Pensii 2022. România și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) că nu va introduce categorii noi și pe cele actuale le va raționaliza, iar doar pensiile speciale ale magistraților vor fi protejate de Curtea Constituțională.

Parlament trebuie să adopte această lege până în trimestrul 4 din 2022, potrivit graficului asumat. Astfel, în ultimul trimestru din 2022 va intra în vigoare cadrul legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale.

Pensii 2022. Cine sunt românii care vor primi 700 de lei în plus la pensie

Noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale și le va alinia la principiul contributivității.

Alte articole

Ilie Bolojan atacă pensiile speciale: „Suntem singura țară din lume care-și pensionează judecătorii la 48 de ani. Nu mai poate continua”

Sorin Grindeanu despre pensiile speciale: „E dificilă trecerea prin Parlament a unei astfel de legi, în actuala sesiune”

Prevederi legate de pensiile speciale, potrivit PNRR:

• Nu se vor crea categorii noi de pensii speciale.
• Perioada minimă de cotizare este similară cu cea aplicată în fondul public de pensii.
• Actualele pensii speciale vor fi raționalizate.
• Protecția deciziilor CCR se va referi numai la pensiile magistraților.
• Nici o pensie specială nu va depăși venitul obținut în cursul perioadei de activitate, respectiv de cotizare.

Reforma pensiilor nu vizează doar pensiile speciale, ci tot sistemul de pensii: va fi o formulă nouă de calcul, va fi modificată vârsta de pensionare și vor fi noi criterii de indexare.

Cea mai mare pensie medie de serviciu plătită de CNPP, peste 20.000 de lei. Aproape 10.000 de persoane au primit pensii speciale

Ce mai mare pensie medie de serviciu, plătită de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), în decembrie, a fost de peste 20.000 de lei. Aproape 10.000 de persoane au primit pensii speciale în acest interval.

Numărul de beneficiari de pensii de serviciu era, în decembrie 2021, de 9.680 de persoane, cei mai mulţi, respectiv 4.452, fiind beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, conform datelor centralizate de CNPP.

În cazul beneficiarilor Legii 303/2004 (magistrați) s-a înregistrat şi cea mai mare pensie medie de serviciu, respectiv 20.159 de lei, din care 18.894 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 3.698 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Guvernul se pregăteşte pentru o posibilă criză alimentară. Producătorii, procesatorii şi comercianţii, obligaţi să informeze Executivul despre stocurile existente
Pensii 2022. Potrivit CNPP, de Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României au beneficiat în luna decembrie un număr de 794 persoane. Pensia medie era de 5.727 de lei, din care 3.004 de lei suportaţi de la bugetul de stat.

În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 750 de persoane, pensia medie ridicându-se la 4.846 de lei (2.571 de lei de la bugetul de stat).

Conform Casei Naţionale de Pensii Publice, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiau 1.397 pensionari, iar pensia medie se ridică la 11.308 de lei, din care 7.502 lei suportaţi din bugetul de stat.

Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 573 de persoane, media fiind de 8.374 de lei, din care 3.761 de lei cota suportată din bugetul de stat.

De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau 1.724 de pensionari, pensia medie fiind de 4.881 de lei, din care 2.681 de lei suportaţi din bugetul de stat.