Varză murată cu apă sărată din izvoare naturale. Localnicii din județul Buzău folosesc saramură provenită din izvoarele din zonă sau dintr-o baltă cu apă sărată din comuna vecină Pârscov. Pentru a obține saramura perfectă, aceștia diluează un litru de apă sărată în zece litri de apă dulce.
Comuna Colți, situată pe Valea Sibiciului, este cunoscută pentru pentru izvoarele sărate ascunse printre păduri. Localnicii spun că această apă are proprietăți aparte, ideale pentru prepararea murăturilor.
”Apa este foarte sărată, vin oameni din zonă care mai știu cum se pun cu saramură murăturile, varza, carnea sau brânza. Se diluează cu apă, nu se poate consuma în starea aceasta. Mai sus, la vreo kilometru și jumătate, se văd malurile de sare. Aici, la Pârscov și la Colți, cam toți bătrânii o folosesc.
Este mai bună decât sarea pentru că ține mai bine la conservarea produselor. Ciobanii vin și iau cu butoaiele și pun brânza în saramură, bineînțeles îndoită cu apă sau cu zer, pentru că stă foarte bine și, fiind naturală, este mai sănătoasă.
Dacă ne raportăm la preț, nu este așa de scumpă sarea din comerț, dar este vorba de calitatea apei, noi care am mai prins generațiile trecute ne-am obișnuit cu apa asta, cu modul acesta de pregătire și cu apa foarte sărată. Este ocnă. Spre exemplu, carnea pentru iarnă după ce tranșăm porcul, scufundăm carnea într-un vas cu saramură din aceasta nediluată, 4-7 minute, nu mai mult, pentru că nu o mai mănânci după aceea. Are un gust deosebit față de sarea de masă, sigur mai conține și alte minerale și are un gust natural de sare”, a declarat pentru AGERPRES un localnic din comuna Colți.
Citește și Cum pregătește Gabriela Cristea murături asortate. Rețeta dezvăluită de vedetă
Luna octombrie e momentul potrivit pentru pus varza la murat. Frunzele subțiri și fragede sunt așezate în butoaie alături de știuleți de porumb, gutui și mărar, iar ingredientul principal rămâne apa sărată.
”În primul rând, trebuie să alegem varza. Trebuie să fie o varză cu foi cât mai subțiri și mai așezată. Pe fundul butoiului, depinde de cantitate, voi pune doi știuleți de porumb, două gutui parfumate și mărar. Curățăm primele foi și coceanul verzei îl vom despica pentru a intra saramura mai ușor.
Varza, gogonelele se pun în octombrie, noiembrie să se acrească până de Crăciun când facem sărmăluțele. Mai pun o varză roșie să coloreze puțin zeama. Ingredientul principal este apa sărată. Se folosește apa sărată și este foarte bună pentru murături. Este o sare naturală și avem încredere că, cu această saramură, murăturile vor rezista. Eu rețeta asta am văzut-o de la bunicul, a pus mama și, în continuare, la fel și eu.
Sunt locuri unde iese din pământ. O putem aduce chiar din timpul verii, o punem să limpezească și o folosim, dar aceasta este deja limpede, cea de la Pârscov, dar avem și la Colți. Este foarte concentrată. Folosim cam un litru de apă sărată la 10 litri de apă dulce”, a precizat o gospodină, potrivit sursei citate.
Potrivit acesteia, apa este atât de săraă încât este folosită și pentru prepararea brânzeturilor și a cărnii.
”Se folosește în concentrație mare pentru brânză. La carne o punem cu moderație. Se pune carnea, saramură, se lasă până carnea își ia sarea, după care se scoate la afumat. Se lasă puțin la scurs, după care se pune la afumat. Această sare se folosește la produsele care necesită concentrarea cu ajutorul sării. Varză, gogonele, carne, brânză. Aș înlocui această apă sărată cu sare într-un caz de extremă dacă nu pot să ajung după saramură. Varza o să o avem murată într-o lună jumătate. O vânturăm și va ieși gustoasă, mai ales că am ales o varză cu foaia subțire și se murează mai repede”, a mai precizat femeia.
Obiceiul nu e unic în Colți. Și în comuna Mânzălești localnicii folosesc saramura naturală din pământ pentru conservarea gogonelelor și a verzei, o practică veche de sute de ani care dă un gust unic preparatelor de iarnă.