Valentin Jucan, vicepreședintele CNA, a explicat că măsura face parte din noul Cod de Reglementare a Conținutului Audiovizual, cu scopul de a reduce impactul negativ al promovării jocurilor de noroc în societate, în special asupra tinerilor.
„Interzicerea reclamelor pentru jocuri de noroc în care sunt prezente personalităţi ale vieţii publice, culturale, ştiinţifice, sportive sau de alte persoane, care, datorită notorieţii în mediul online, pot încuraja participarea la astfel de jocuri”, se arată în prevederea regăsită în noul Codul de Reglementare a conținutului audiovizual, legislaţia secundară pe baza căreia funcţionează CNA.
Vicepreședintele CNA a subliniat că reglementarea vine în acord cu tendințele din alte state europene, cum ar fi Bulgaria, unde Parlamentul a adoptat deja interdicții privind afișajul și publicitatea jocurilor de noroc.
„Noi am propus această modificare uitându-ne la contextul în care ne aflăm ca societate și contextul în care societatea însăși este în cadrul familiei europene din care facem parte și a modului în care jocurile de noroc sunt abordate și de către celelalte state din Uniunea Europeană.
Acum, dacă ne uităm doar la exemplul vecinilor noștri din Bulgaria, acolo vom constata că a existat o decizie la nivelul Parlamentului, este adevărat, cu privire la reglementarea publicității și a modului de afișaj a tot ceea ce înseamnă industria jocurilor de noroc, noi având posibilitatea ca autoritate să intervenim doar pe un text normativ subsidiar legii, respectiv Codul de reglementare a conținutului audiovizual.
Nu putem să mergem cu o interdicție atât de extinsă, însă ceea ce putem și ceea ce ne dorim să facem este să reducem în limitele legale pe care le avem la dispoziție și prin mecanismele pe care le avem la dispoziție, să reducem impactul publicității la jocurile de noroc, respectiv impactul pe care jocurile de noroc le au în societate și mai ales, îndeosebi către o anumită un anumit segment din societate, prin prezența unor figuri publice în aceste reclame”, a declarat Valentin Jucan pentru RFI.
În dezbaterea publică, reprezentanții industriei jocurilor de noroc au invocat „dreptul la muncă” al vedetelor care semnează contracte de promovare.
„În argumentele folosite de industrie, în fața noastră, a fost și unul hilar, dacă nu chiar penibil, s-a invocat dreptul la muncă. Acum, dacă ne uităm pe panouri și la persoanele publice, care care apar și care semnează contracte de promovare cu această industrie a jocurilor de noroc, nu cred că acolo avem de-a face cu probleme care țin de venituri, de sărăcie și, până la urmă, dreptul la muncă.
Doar dacă mă gândesc la foști mari foști mari jucători de fotbal, cred că nu sunt probleme care țin de dreptul la muncă și, prin urmare, este o chestiune falsă. Ceea ce pentru noi a fost încă o dovadă a faptului că există prea multă onestitate în această dezbatere publică legată de modul de promovare a jocurilor de noroc.
Deci aceasta este intenția noastră și acesta este fundamentul pe care ne-am bazat atunci când am formulat propunerea”, a mai spus Valentin Jucan.
Cele mai cunoscute vedete care promovează jocurile e noroc sunt Gică Hagi, Adrian Mutu, Cristina Neagu, Dumitrru Dragomir, Antonia, Dan Capatos, Serghei Mizil, Cătălin Moroşanu, Mihai Leu, Ilie Dumitrescu, Liviu Vârciu, Bogdan Stelea şi Florin Răducioiu.