Veniturile totale ale populaţiei în trimestrul IV al anului 2013: 2.624 de lei, media lunară pe gospodărie

Veniturile totale ale populaţiei, medii lunare pe o gospodărie, au fost în termeni nominali de 2.624 lei, în trimestrul IV 2013, adică 920 lei pe persoană, din care veniturile băneşti medii au reprezentat 83,3%, scrie Agerpres.

Cheltuielile totale, în aceeaşi perioadă, au reprezentat, în medie, de 2.394 lei lunar pe o gospodărie, la valoarea de 839 lei pe persoană, adică 91,2% din nivelul veniturilor totale, din care cheltuielile de consum medii au fost 72,3%.

Veniturile totale pe gospodărie, în T4 2012, s-au ridicat la 2.566 lei (894 de lei pe persoană), iar cheltuielile au totalizat 2.364 lei, adică 823 lei pe persoană.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Veniturile băneşti, în trimestrul IV 2013, au fost, în medie, de 2.186 lei lunar pe gospodărie (766 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 439 lei lunar pe gospodărie, adică 154 lei pe persoană.

Alte articole

Sute de angajați au intrat în grevă după ce li s-au cerut înapoi banii pe care i-au primit în plus, din greșeală, la salariu

Câștigăm mai mult pe hârtie, dar cheltuim totul pe facturi și alimente. Deși veniturile românilor au crescut, aproape toate câștigurile se duc pe supraviețuirea de zi cu zi

Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri, 49,1% din veniturile totale ale gospodăriilor în trimestrul I 2013, 51,2% în trimestrul II, 53,1% în trimestrul III, şi 51,3% în trimestrul IV 2013.

Citeşte şi Raport INS. Pe ce-şi cheltuie banii românii

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (22,2%), veniturile din agricultură (3,1%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,8%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,8%). O pondere importantă o deţin şi veniturile în natură (16,7%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (15,0%).

Diferenţe de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat în funcţie de mediul de rezidenţă.

Astfel, în trimestrul IV 2013, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 31,6% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 11,5% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor.

În mediul urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 64,6% din salarii, de 21,6% din prestaţii sociale, iar veniturile în natură au reprezentat 7,7% din total.

În zona rurală, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 39,1% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (31,2% din totalul veniturilor) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurând 7,9% din veniturile totale ale gospodăriilor din mediul rural. O contribuţie importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit şi veniturilor salariale (28,2%) şi celor din prestaţii sociale (23,4%).

Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.).

Cheltuielile pentru investiţii destinate cumpărării sau construcţiei de locuinţe, achiziţionării de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărării de acţiuni etc. deţin o pondere foarte mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei, respectiv numai 0,6%.

Unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum sunt determinate de mediul de rezidenţă. În timp ce nivelul mediu lunar pe gospodărie al cheltuielilor totale de consum este mai mare în mediul urban, faţă de rural, cu 445 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 44 lei. Aceasta derivă din faptul că, în zona rurală, 48,7% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii, în timp ce în mediul urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 19,8% din cheltuielile pentru consumul alimentar.

Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum, produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul IV 2013, în medie, 40,1% din consumul gospodăriilor.

O componentă a consumului, cu pondere relativ mare în cheltuieli, este legată de locuinţă, pentru facturile de apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei.

În trimestrul IV 2013, aceasta a reprezentat 21,1% din cheltuielile totale de consum. În cadrul cheltuielilor cu locuinţa, cea mai mare pondere au deţinut-o cheltuielile necesare funcţionării şi încălzirii locuinţei (17,1%). La polul opus, s-au situat cheltuielile efectuate de gospodării pentru hoteluri, cafenele şi restaurante (2,1%) şi cele pentru educaţie (0,5%).