Veste bună pentru elevi. Inspectoratul Şcolar le dă din nou vacanţă zilele acestea

Aproape 900 de elevii din trei unităţi de învăţământ sucevene – Şcoala Gimnazială Ulma, Şcoala Gimnazială Izvoarele Sucevei şi Liceul Tehnologic Special Bivolărie – beneficiază de o vacanţă prelungită.

Potrivit monitorulsv.ro, Inspectoratul Şcolar Suceava a aprobat cererile conducerilor acestor şcoli de acordare a unor zile libere, dat fiind faptul că elevii sărbătoresc aceste zile Crăciunul. Şcolarii de la Izvoarele Sucevei (350 la număr) au avut încă trei zile libere după vacanţă, iar cei de la Ulma (349 de elevi) şi Bivolărie (164 de elevi) vor începe cursurile abia lunea viitoare.

Insp. Mariana Drumea, purtător de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Suceava, a precizat că „în cazul şcolilor din Ulma şi Izvoarele Sucevei, orele vor fi recuperate în zilele de sâmbătă. La liceul din Bivolărie, elevii au primit liber în această săptămână, pe care o vor recupera în vacanţa intersemestrială”.

CRĂCIUNUL pe RIT VECHI 2015. Craciunul pentru crestinii ortodocsi de rit vechi este sarbatorit pe 7 ianuarie. Calendarul iulian sau pe stil vechi este declarat cu 13 zile fata de calendarul oficial. Biserica Ortodoxa Romana a trecut la noul calendar pe 1 octombrie 1924.

Alte articole

Admitere liceu 2025. Care sunt cele mai căutate licee din București. Joi se publică rezultatele la Evaluarea Naţională 2025

Ilie Bolojan îi aduce pe studenți pe culmile disperării: „Plătim un miliard de euro doar pe bursele elevilor. Nu le mai putem susține la acest nivel”

CRĂCIUNUL pe RIT VECHI 2015. Potrivit vechiului calendar iulian, sărbătoarea Naşterii Domnului Iisus Hristos, stabilită pe 7 ianuarie, este prefaţată de seara de Ajun, când copiii şi tinerii îmbrăcaţi în costume tradiţionale, având colaci legaţi cu ştergare înflorate, colindă pe la casele rudelor şi prietenilor, în cete, pentru a aduce vestea cea bună a Naşterii Pruncului Sfânt.

După ce colindătorii se întorc la casele lor, familiile tradiţionale se reunesc la o masă de post, denumită ‘Cina Sfântă‘, după răsăritul primei stele pe cer, semnificaţie a astrului ce i-a călăuzit pe magi către locul Naşterii Mântuitorului.

CRĂCIUNUL pe RIT VECHI 2015. Pe masa din Ajunul Crăciunului, ortodocşii de stil vechi pun aceleaşi bunătăţi de post specifice Sărbătorilor. Moldovenii, ardelenii sau minorităţile de ruşi lipoveni, bulgari, ucraineni sau sârbi pregătesc câte 12 feluri de mâncare, în numele apostolilor. Compotul de prune afumate, grâul fiert cu nucă sau sarmalele de post cu hribi, pipinci (ciuperci) cu usturoi sunt mâncărurile care anunţă, în noaptea Naşterii Domnului, o mare Sărbătoare.

CRĂCIUNUL pe RIT VECHI, sărbătorit de ruşi şi moldoveni la munte! Vezi ce PREŢURI sunt acum pentru cazare

CRĂCIUNUL pe RIT VECHI. Obiceiuri în ziua Crăciunului pe stil vechi

Masa de Crăciun a ruşilor lipoveni include bucate specifice cum ar fi haladet (o piftie specială, care se serveşte cu hrean), lapşa (tăiţei fierţi în supă de pasăre), sărmăluţe în foi de viţă-de-vie sau varză. Nu lipseşte peştele, care se regăseşte preparat în ciorba de perişoare sau chifteluţe. La desert se servesc cozonac cu nucă, colţunaşi cu brânză (vareniki) şi alte specialităţi ruseşti. Imediat după masă încep să apară şi colindătorii, care cântă în casă, în faţa icoanei. Singurul colind este o cântare bisericească, ”Hristos Rajdaetsea”. Colindul începe de la preotul satului şi continuă la restul gospodăriilor.

Pentru ucrainenii din Maramureş, sărbătorirea Naşterii Mântuitorului se face potrivit obiceiurilor moştenite de generaţii. În Ajunul Crăciunului se mănâncă de post, dar tradiţia cere ca pe masă să fie aşezate nouă feluri de mâncare, ce simbolizează bogăţia de peste an. Cea mai importantă mâncare este ”hrebleanca”, o mâncare făcută din ciuperci gătite cu zeamă de varză. De asemenea, nu poate lipsi de pe masă grâul fiert, simbol al roadelor bogate, sau peştele. Un obicei aparte este acela că picioarele mesei sunt legate cu un lanţ iar acesta rămâne aşa până la Bobotează, pentru ca binele să rămână în casă.

În seara de Ajun, după apusul soarelui şi până înainte de miezul nopţii, sunt aşteptaţi copiii la colindat. La ora 12 noaptea se merge la biserică, la snocne, cum se numeşte slujba de la miezul nopţii. După slujbă, în biserică se colindă iar din repertoriu nu lipseşte cea mai veche şi mai lungă colindă, care conţine 17 strofe. În dimineaţa de Crăciun, toată lumea merge din nou la biserică, unde un grup de tineri vine cu Viflaimul.

Sârbii, pe lângă bucatele speciale pe care le pregătesc cu acest prilej, aprind la miezul nopţii de ajun banjakul (o creangă de stejar), pentru că arzând, acesta aduce în viaţa lor bunăstare, fericire şi noroc. Până la miezul nopţii se mănâncă doar mâncăruri de post iar sub feţele de masă se pun, conform tradiţiei, bani şi fân, acestea urmând să fie scoase doar la Bobotează (19 ianuarie). Atunci fânul va fi dat animalelor din gospodărie.

Crăciunul pe stil vechi îl sărbătoresc şi românii care fac parte din Biserica Ortodoxă de Stil Vechi, stilistă, cum este denumită popular (nerecunoscută canonic de nici o biserică ortodoxă). Pentru aceştia, sărbătoarea Naşterii Domnului se face potrivit cu tradiţiile locului, cea mai mare parte dintre ei aflându-se în Moldova.

Naşterea Mântuitorului este sărbătorită şi de basarabeni, tot pe 7 ianuarie. Cele două mitropolii care activează pe teritoriul Republicii Moldova (Mitropolia Basarabiei, ce aparţine canonic de Patriarhia Română, şi Mitropolia Moldovei, care aparţine Patriarhiei Ruse) sunt pe stil vechi. În Basarabia există obiceiul ca Ajunul Crăciunului să fie aşteptat cu pâine. Gospodinele coc din aluat ”crăciunelul”, un colac mic în forma cifrei opt, dar şi ”ajunelul”, care nu completează optul, adică doar vesteşte apropierea ajunului Naşterii Domnului. Aceşti doi colaci se agaţă, împreună cu flori de busuioc, la icoană şi se ţin până la Sf. Gheorghe, când se scot şi se dau la animale, ca să la păzească de rele.

În ziua de Crăciun, fiecare creştin ortodox de rit vechi merge la biserică, la Liturghie, apoi, la prânz familiile se reunesc la masa tradiţională, cu preparate din purcel de lapte fript la jar, sarmale, peşte, ciorbe şi borşuri, zacuscă, totul stropit din abundenţă cu vin rubiniu şi votcă.