Veste bună pentru români. Recuperatorii nu vor putea cere datornicilor mai mult de dublul sumei plătite pentru creanţe

Senatul a adoptat, luni, propunerea legislativă pentru modificarea OUG nr.50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, care prevede că cesionarul nu va putea pretinde de la debitorul care are calitatea de consumator mai mult decât dublul sumei plătite de acesta pentru a cumpăra creanţa de la cedent.
Filip Stan
28 feb. 2018, 11:26
Veste bună pentru români. Recuperatorii nu vor putea cere datornicilor mai mult de dublul sumei plătite pentru creanţe

Proiectul a fost adoptat cu 69 voturi ‘pentru’, 15 voturi ‘împotrivă’ şi 5 abţineri.  Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.50/2010 cu două noi articole.

„Cesionarul nu va putea pretinde de la debitorul care are calitatea de consumator mai mult decât dublul sumei plătite de acesta pentru a cumpăra creanţa de la cedent. Dispoziţiile se aplică indiferent de instrumentul juridic utilizat pentru transferul creanţei, inclusiv în cazurile cesiunii de contract, la cesiunii de portofoliu de creanţă şi al subrogaţiei. Debitorul-cedent care are calitatea de consumator se va putea elibera de datorie plătind cesionarului cel mult dublul preţului pe care acesta l-a plătit pentru a dobândi creanţa, fără costuri suplimentare”, se arată în textul adoptat de senatori.

Pentru echilibrarea riscurilor contractuale, iniţiativa prevede că această măsură se aplică şi contractelor aflate în derulare la data intrării în vigoare a legii.

Senatorul liberal Daniel Zamfir, iniţiator al proiectului, a precizat că prin această iniţiativă legislativă se introduce „dreptul celui care a fost executat să poată să răscumpere bunul de care a fost deposedat plătindu-i societăţii de recuperare a cesiunii de creanţe dublul sumei cu care acesta, cesionarul, a cumpărat respectivul bun de la bancă”.

„Am constatat că, în multe situaţii, firmele de recuperare nu sunt altceva decât nişte vehicule ale băncii care cumpără aceste bunuri la preţuri derizorii, de multe ori plătind între 5 şi 7% din valoarea bunului respectiv. Ulterior, parchează aceste bunuri la acest vehicul care aparţine băncii, iar diferenţa între preţul acesta incorect şi preţul real este suportat tot de debitor, care va fi încărcat şi cu această valoare. Nu facem decât să limităm dreptul acestor societăţi de creanţe de a câştiga, de a obţine nişte profituri nelimitate în detrimentul şi cu consecinţele scoaterii din case, din locuinţele familiale a multor oameni”, a spus Zamfir.

Senatul este prima Cameră sesizată cu acest proiect.

DailyBusiness
Un profesor a făcut, anul trecut, 1,5 milioane de lei din meditații! Câți bani au declarat la ANAF, în total, cei care pregătesc elevii în particular
Spynews
Ultimă oră! Accident grav în Capitală! O mașină s-a răsturnat în urma impactului puternic
Fanatik.ro
De ce i l-a cerut Gigi Becali lui Varga și pe Emerllahu la FCSB? „Neluțu avea nevoie de 5 milioane și atunci mi-a zis Meme de el”
Capital.ro
Înmatriculare mașină în România. Șoferii care trebuie să ajusteze sau să înlocuiască farurile. Nu va trece la RAR
Playtech.ro
Tichete sociale 2025: Pensionarii cu venituri mici pot cere a 13-a pensie. Suma e fixă și se acordă doar la cerere
Adevarul
Momentul în care două ambarcaţiuni se ciocnesc în Deltă, iar un bărbat e aruncat în aer: „Băi, nebunilor! / Nu v-am văzut, pe cuvânt”
wowbiz.ro
El știe unde e Dani Mocanu! Ce se întâmplă acum cu artistul și evenimentele la care urma să cânte, în timp ce poliția îl caută în toată România
Economica.net
Atenție la ofertele de energie electrică pentru clienții casnici
kanald.ro
Ajutorul de deces 2025: Câți bani se acordă și cine poate beneficia de această indemnizație
iamsport.ro
Candidat surpriză pentru Primăria Capitalei. Fostul finanțator din fotbal și-a anunțat înscrierea în cursa electorală
MediaFlux
Sprijin important pentru pensionari. Ajutor de urgență pentru cei cu probleme de sănătate
stirilekanald.ro
Anunțul momentului pentru românii care vor credite!
substantial.ro
De la Vegas la Macau: cum diferă cultura jocurilor de noroc în lume