Veste bună pentru românii cu boli cronice. Vezi ce se întâmplă cu medicamentele lor

Avocatul Dan Cimpoeru a precizat că, în 13 procese demarate anul trecut, CAB a luat aceste hotărâri care sunt executorii și vizează pacienți cu diverse forme de cancer și boli cronice. "Hotărârile sunt nedefinitive, ele au fost atacate cu recurs, dar, potrivit legii, ele sunt executorii de la momentul pronunțării. Oamenii beneficiază de tratament în prezent", a spus Cimpoeru.

Potrivit președintelui Asociației Pacienților Cronici din România (APCR), Cezar Irimia, cele peste 120 de persoane au trecut prin tratamente clasice, care însă nu au dat rezultat, varianta ce le mai rămăsese fiind accesul la tratamentele inovative de ultimă generație, care nu se află pe lista de medicamente compensate.

"Avem promisiuni de trei ani că va fi actualizată, în trei ani au murit mulți oameni și foarte mulți copii", a susținut Irimia, adăugând că un astfel de tratament cu medicamente inovative costă între câteva mii și câteva zeci de euro lunar.

Potrivit APCR, prin cele 13 hotărâri judecătorești pronunțate în cadrul procedurii ordonanței președințiale, CAB a obligat autoritățile responsabile — Guvernul, Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate — să asigure pacienților reclamanți tratament gratuit cu medicamente de ultimă generație.

Citeşte şi: Ceaiul verde poate stopa dezvoltarea cancerului de prostată

Conform legii, până la judecarea litigiului asupra fondului, pe calea ordonanței președințiale instanța dispune măsuri de urgență pentru păstrarea/protejarea unui drept.

Pentru a pronunța aceste hotărâri instanțele de judecată au statuat că dreptul la viață al pacienților este afectat direct de refuzul autorităților competente de a lua o decizie finală cu privire la includerea noilor tratamente pe lista de medicamente compensate de stat, iar noul mecanism de includere condiționată de încheierea contractelor cost/volum și cost/volum/rezultat nu este de natură să asigure transpunerea corespunzătoare a Directivei Consiliului 89/105/CEE din 21 decembrie 1988, precizează APCR.

Potrivit Agerpres, pe de altă parte, printr-o sentință civilă din mai, CAB a obligat Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate să emită decizia finală privind includerea/neincluderea medicamentului Vemurafenibum pentru tratarea melanomului malign în lista reglementată prin HG 720/2008, în 90 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, iar în măsura în care decizia finală este de includere în această listă să o comunice Guvernului. Executivul ar urma să emită o hotărâre prin care să aprobe lista, în termen de 30 de zile de la includerea medicamentului în aceasta. Această hotărâre într-un dosar în care sunt implicați patru pacienți va deveni executorie după ce se judecă recursul.