Veşti bune de la BNR pentru românii care au economii „la ciorap”

Moneda națională s-a apreciat, joi, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Națională a României (BNR) la 4,9772 lei, în scădere cu 0,03 bani (-0,01%) față de cotația precedentă, de 4,9775 lei.

În schimb, leul a pierdut teren în fața dolarului american, care a fost cotat la 4,3734 lei, în creștere cu 1,58 bani (+0,36), comparativ cu miercuri, când s-a situat la 4,3576 lei.

Moneda națională s-a apreciat în raport cu francul elvețian, calculat de BNR la 5,2988 lei, în scădere cu 0,06 bani (-1,13%), față de 5,2994 lei, cotația anterioară.

Gramul de aur s-a scumpit până la valoarea de 468,2581 lei, de la 465,6930 lei, în ședința precedentă.

Alte articole

BNR lansează moneda de 1 leu, va fi pe piaţă din 10 noiembrie 2025

Avertismentul BNR. Un document fals atribuit instituției a fost distribuit în online mai multor români

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat, în februarie, că banca va lăsa treptat din mână cursul leu-euro, mai ales că bugetul este construit pe ipoteza că moneda unică europeană va trece de pragul de 5 lei.

Ipoteză explozivă: „BNR va deprecia leul cu 35%, nu vor avea de ales”. Românii ar merge cu sacoşa de bani pentru o legătură de pătrunjel la piaţă

Premierul Ciolacu anunţă că România a primit cel de‑al 14‑lea aviz formal favorabil în procesul de aderare la OECD , pentru politicile agricole

Premierul Marcel Ciolacu anunţă că joi România a primit cel de‑al 14‑lea aviz formal favorabil în procesul de aderare la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, pentru politicile agricole.

”România a primit astăzi cel de‑al 14‑lea aviz formal favorabil în procesul de aderare la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, de data aceasta pentru politicile agricole. Este al doilea aviz formal obţinut în această lună, după cel privind guvernanţa corporativă”, arată premierul într-un comunicat.

”Suntem pe drumul cel bun, pentru că am primit confirmarea că şi în sectorul agricol standardele noastre sunt aliniate bunelor practici internaţionale. Ministrul Florin Barbu şi echipa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale au făcut o treabă temeinică”, a subliniat şeful Executivului.

”Vestea primită astăzi este şi un semnal clar că eforturile noastre merg în direcţia bună, iar obiectivul de aderare în 2026 la OCDE, statut care va aduce României mai multe investiţii, este unul realist”, mai spune premierul.

Şeful FMI pentru Europa: Banca Centrală Europeană ar trebui să mai reducă dobânda de referinţă doar o singură dată în 2025

Banca Centrală Europeană (BCE) ar trebui să efectueze doar o singură nouă reducere a dobânzii de politică monetară în acest an, în pofida riscurilor extinse asupra creşterii economice, a declarat miercuri Alfred Kammer, directorul departamentului european al Fondului Monetar Internaţional, citat de CNBC.

”Avem o recomandare foarte clară pentru BCE: ceea ce am văzut până acum este un succes remarcabil în efortul de dezinflaţie, iar politica monetară a funcţionat. Aşteptăm atingerea sustenabilă a ţintei de inflaţie de 2% în a doua jumătate a anului 2025”, a spus Kammer într-un interviu acordat CNBC, în cadrul reuniunilor de primăvară ale FMI şi Băncii Mondiale.

”Recomandarea noastră este că există loc pentru încă o reducere de 25 de puncte de bază în vară, iar apoi BCE ar trebui să menţină rata de politică monetară la 2%, exceptând cazul unor şocuri majore care ar necesita recalibrarea politicii monetare”, a adăugat el.

Ce se întâmplă cu creditele românilor. Anunţ de ultimă oră de la BNR

Declaraţiile sale vin în contextul în care BCE a redus deja rata dobânzii de şapte ori cu câte un sfert de punct procentual începând din iunie 2024, cea mai recentă reducere având loc săptămâna trecută, când dobânda pentru facilitatea de depozit a fost coborâtă la 2,25%.

Inflaţia din zona euro a scăzut la 2,2% în luna martie, semn că procesul de dezinflaţie se apropie de finalizare. Preşedinta BCE, Christine Lagarde, a declarat marţi că dezinflaţia este ”aproape de final”, însă a subliniat că persistă riscuri, în special în contextul incertitudinii privind tarifele comerciale impuse de SUA, şi a afirmat că banca va rămâne „extrem de dependentă de date”.

Kammer a mai precizat că FMI a realizat ”o revizuire semnificativă în scădere” a perspectivelor de creştere pentru multe economii dezvoltate. În ceea ce priveşte zona euro, el a indicat că tensiunile comerciale şi tarifele cântăresc mai greu asupra prognozelor economice decât eventualele beneficii aduse de creşterea cheltuielilor publice, în special în Germania, pentru apărare şi infrastructură.