„Deși numărul firmelor active s-a dublat în ultimele două decenii (ajungând în anul 2014 la peste 600.000), numărul de firme la 1.000 de locuitori în România are cea mai scăzută valoare din UE. Convergența către valori mai apropiate de spiritul antreprenorial din UE ar pleda pentru intrarea în piață a unui număr în creștere de firme (mai ales că gradul de concentrare în anumite sectoare economice a rămas important). S-ar produce și o reîntinerire a economiei (majoritatea firmelor din România sunt trecute de prima tinerețe, având o vârstă mai mare decât durata medie de viață, calculată de noi la circa 7 ani). Autoritățile pot discrimina pozitiv după nivelul de educație al managerului”, informează documentul citat.

Potrivit acestuia, companiile nefinanciare ai căror manageri au studii universitare sau postuniversitare au demonstrat o situație financiară semnificativ peste cea înregistrată de firmele conduse de persoane care au efectuat alte tipuri de studii sau care nu au studii superioare.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Un nou hipermarket în România. Preţul produselor va fi diferit ...

Bani de la stat în conturile anumitor români înainte de Paște. ...

„Calitatea spiritului antreprenorial are spațiu semnificativ de ameliorare. Aproape jumătate din firmele active în România nu doar că reduc prin activitatea lor valoarea adăugată produsă în economie, dar pierderile înregistrate le-au consumat integral și capitalurile proprii. O asemenea situație reclamă acțiuni ale autorităților pentru că ieșirea din piață a firmelor cu capitaluri proprii negative să fie mai rapidă și facilă. Statisticile evidențiază că, în ultimii ani, numărul ieșirilor din piață se menține la minime istorice, deși numărul firmelor cu capitaluri proprii negative a ajuns la valori considerabile”,arată lucrarea.

Aceasta precizează că o altă soluție ce ar permite diminuarea numărului de companii ale căror capitaluri proprii sunt negative sau se află sub limita reglementată ar fi recapitalizarea acestora prin conversia în capitaluri a datoriilor față de acționari, asociați sau entitățile afiliate în capital. Această soluție ar permite acoperirea a 31% din necesarul de capital la nivelul companiilor nefinanciare cu valori sub limita reglementată (care se ridica în decembrie 2014 la circa 150 miliarde lei).

Pe de altă parte, potrivit documentului citat, recapitalizarea firmelor prin surse de bună calitate este o necesitate pentru asigurarea sustenabilității pe termen lung a economiei.

‘Recapitalizarea firmelor prin surse de bună calitate este o necesitate pentru asigurarea sustenabilității pe termen lung a economiei. Sunt trei opțiuni în acest sens. Prima este de folosire mai amplă a fondurilor europene. A doua opțiune este prin efortul direct al acționarilor. Autoritățile pot gândi un sistem fiscal care să încurajeze acționarii să-și susțină firma, în special prin capitalizare directă și nu prin credit financiar (astfel încât poziția ‘Datorii față de acționari’ să scadă în favoarea poziției ‘Capitaluri’). Pentru firmele cu capitaluri proprii negative, se pot evalua meritele convertirii automate a datoriilor față de acționari în capitaluri proprii până la nivelul în care cele din urmă ar ajunge la valoarea minimă solicitată prin reglementări’, se arată în document.

Potrivit acestuia, o asemenea măsură s-ar adresa unui număr important de firme (191.000 în decembrie 2014) și valoarea datoriilor convertite în capitaluri ar reprezenta 46 miliarde lei.

‘A treia opțiune este prin intermediul băncilor. Acestea trebuie să-și îmbunătățească capacitatea de a selecta proiectele viabile din economie, de a-și sfătui clienții cu privire la deciziile financiare optime și de a oferi servicii și produse cât mai potrivite nevoilor companiilor. În acest fel, expertiza băncilor va genera valoare adăugată mulțumitoare și în percepția managerilor de firme, care cel mai probabil vor apela mai amplu la resursele băncilor. O finanțare susținută și monitorizată de bănci ar trebui să genereze profituri mai mari, reprezentând pilonul esențial de creștere viitoare a capitalizării’, arată lucrarea citată.