Campania de plăți desfășurată de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), pentru subvențiile aferente anului de cerere 2022, se apropie de final. Agenția are obligația să încheie toate plățile până la data de 30 iunie.
Potrivit directorului general al instituției, Adrian Pintea, în cursul ultimei săptămâni, APIA a efectuat plăți în valoare de aproape 10 milioane de euro.

Vești bune pentru fermierii români! Aceștia pot obține finanțare în tranziția către agricultura regenerativă

Alte Articole

Monica Bîrlădeanu le-a transmis credincioșilor ce să facă ...

Ce trebuie să faci ca să primești ulei gratis de la supermarket. ...

Marcel Ciolacu, anunțul momentului înainte de Paște: „Banii ...

”În perioada 19 – 23 iunie 2023 am autorizat la plată 9,45 milioane euro, pentru Campania 2022, sumă finanțată din FEGA, FEADR, Instrumentul de redresare al Uniunii Europene (EURI) și Bugetul Național, pentru un număr de 785 de fermieri și această activitate continuă”, a precizat Pintea.

Totodată, șeful APIA le reamintește fermierilor faptul că instituția continuă să elibereze adeverințe necesare accesării de credite bancare, pentru beneficiarii care vor să utilizeze mai repede sumele care li se cuvin.

”Până în prezent numărul adeverințelor solicitate de fermieri pentru intervențiile finanțate din FEGA a ajuns la 8.535, iar pentru intervențiile finanțate din FEADR au fost înregistrate 6.512 de adeverințe eliberate solicitanților”, a mai subliniat directorul general APIA.

Micii fermieri români vor putea beneficia, la sfârșitul anului, de un nou program de finanțare, prin care să-și poată cumpăra tractoare și utilaje noi pentru a-și lucra terenurile. Programul urmează să fie lansat de Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), după rectificarea bugetară care va avea loc, cel mai probabil, în luna septembrie.

Suma exactă pe care o vor primi micii fermieri nu este încă decisă, însă programul se va desfășura cel mai probabil printr-o schemă de ajutor de minimis, astfel că nu poate depăși 200.000 euro/beneficiar.

Pariu pierdut cu agricultura. Fermierii riscă să piardă 50% din discounturile băncilor după tăierea subvenţiilor pentru secetă, via APIA

Agricultura riscă să nu rezolve deficitul comercial al României, chiar dacă se anunţă un an 2023 cu o recoltă bogată. Agricultorii din zona Moldovei vor fi afectați în procente semnificative și vor pierde 50% din discounturile oferite de bănci, dacă Guvernul nu acordă despăgubirile pentru seceta de anul trecut, scrie agenția de presă Rador.

Potrivit unui anunț oficial al Guvernului, proiectul de Ordonanță de Urgență pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat sub forma de grant acordat producătorilor agricoli pentru unele culturi agricole înființate în primăvara anului 2022 şi afectate de seceta pedologică din perioada martie – septembrie 2022 se află ”în analiză”.

Klaus Iohannis a promulgat legea. Mii de români primesc 1000 de lei pe card imediat ce decretul se publică în Monitor

Documentul a fost analizat de oficialii guvernamentali în prima lectură iar în astfel de cazuri la document cel mai probabil lipsește vreun aviz obligatoriu sau are nevoie de alte clarificări suplimentare pentru a deveni operațional. Guvernul va avea o ședință și săptămână viitoare când rămâne de văzut dacă fermierii își vor primi în sfârșit banii. După aprobare actul normativ trebuie să fie publicat și în Monitorul Oficial, urmând ca fermierii să fie anunțați că pot depune cererile se solicitare a sumelor aferente, campania desfășurându-se prin Direcțiile Agricole.

Astăzi, într-o conferință de presă susținută la Iași, președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice din Iași, Cristian Stoica, a precizat că, la nivel național, pentru daune de sută la sută, s-a solicitat o despăgubire totală de 900 de milioane de lei, iar la Uniunea Europeană, inițial, a fost înaintată o sumă a despăgubirilor de aproape 300 de milioane de lei. Ulterior, cifra a fost micșorată la aproximativ 30%.

„Este suma totală, este bugetul total – 300 de milioane, împărțit la suprafața calamitată, care este de 3 milioane, deci aproximativ 1.000 lei pe hectar a fost promis inițial, ca și despăgubire, iar, ulterior, 335 este suma care probabil se va acorda, dacă nu se va schimba nimic. Acesta este la un procent de dăunare de 100%, fiindcă, din câte știm, dacă a fost 50%, practic nu se va primi 335 și împărțit la doi, ci împărțit la doi și împărțit încă o dată la doi, fiindcă aceasta este formula.

Cristian Stoica a precizat că, în aceste condiții, cultivatorii din Moldova sunt afectați în procente semnificative și seceta din primăvara acestui an s-ar putea să compromită aproape total rezultatele agricole din 2023.

Cristian Stoica: Urmarea va fi faptul că majoritatea colegilor ce și-au planificat plăți și s-au bazat pe calculul cu 1.000 lei la hectar nu vor avea bani să plătească facturile scadente, vor pierde discount-ul care este între 30-50%, vor avea întârzieri la plată, poate și incidente bancare.

În același context, vicepreședintele Asociației „Grânarii, dă-te pe brazdă”, Tiberiu Stan, a afirmat că, în România, trebuie înființat un fond de garantare a riscului agricol deoarece în ultimii 20 de ani se observă că despăgubirile culturilor afectate de secetă vin foarte târziu și sunt foarte mici.

El a declarat, astăzi, că fondul de garantare nu funcționează nici după 10 ani de la solicitarea acestuia, iar băncile nu au onorat asigurările de secetă încheiate de agricultori.

Tiberiu Stan: În România, de ani de zile trebuia înființat un fond de garantare a riscului, un fond de management a riscului și să fie legiferate asigurările de secetă. În momentul de față, nu avem acel fond de garantare, cu toate că l-am solicitat de 10 ani, nu avem acele asigurări care să funcționeze și vă spun pe banii mei, pentru că am asigurare de secetă și anul cel mai secetos nu am primit absolut nimic, în condițiile în care am plătit 100.000 euro și, din acest motiv, statul – de mai mulți ani – dă din banii cetățenilor despăgubiri de secetă, care oricum sunt infime, la niște sume foarte, foarte mici, care nu arată adevăratul impact asupra fermierilor. Și acele despăgubiri vin și nu vin. În anumite perioade, au venit – anul acesta, vă spun pentru Moldova, din păcate, n-a venit nici la porumb, nici la floare. Pentru culturile de primăvară, se vehiculează că, de la o pierdere de 7.000 lei la hectar, va ajunge la 300 și ceva de lei, despăgubire zero, iar acum 2 ani, experiența a fost extrem de neplăcută. A fost aceeași situație și Moldova n-a văzut din nou despăgubirile la porumb și floarea soare, unde era interesul maxim pentru noi.

De asemenea, Tiberiu Stan a mai afirmat că, în ultima perioadă, se observă că în lanțurile de supermarketuri din România, sunt puse la vânzare mărfuri procesate în Ucraina, care nu corespund standardelor europene și nu sunt certificate corespunzător.

EXCLUSIV Victor Ciutacu, despre moguli, alegeri în politică şi în viaţă: „Da, am avut oferte concrete şi tentante de la președinții ambelor partide care alcătuiesc acum coaliția de guvernământ”
Tiberiu Stan: Că vorbim de grâu, rapiță, porumb sau floarea soarelui, inițial, că vorbim de – apoi, după 2 mai – de produse care, în continuare, au intrat în baza excepției unor contracte în desfășurare și mai mult de atât, pentru că Uniunea Europeană a stabilit, prin regulamentul propus la 5 iunie, că România trebuie să urmărească îndeaproape regimul importului de ulei și de făină, acestea au rămas în continuare în funcțiune. Am stabilit că România va verifica foarte strict aceste volume, pentru a stabili dacă e nevoie să activăm din nou clauza de salvgardare și să interzicem și aici, la ulei și la făină, importuri. Am solicitat la minister să ne spună care sunt datele, care sunt volumele și n-avem absolut niciun răspuns. Nu știm nimic. Cetățeanul, consumatorul român, nu știe ce consumăm. Aceste produse pot merge direct în Carrefour, în Lidl, un contract încheiat direct între producătorul, procesatorul ucrainian și acum, mai mult de faptul că fermierul român era sărit, acum este sărit și procesatorul român. Deci alți oameni care nu vor mai avea de câștigat își pierd locurile de muncă.

Tiberiu Stan și-a exprimat speranță că, în următoarele două săptămâni, vor fi începute, la București, discuții cu noul ministrul al Agriculturii, astfel încât înainte de 15 septembrie, să poată să intre în vigoare noua strategie a importurilor produselor agro-alimentare din Ucraina.