Ce se găseşte în laptele și carnea bio. S-a descoperit în urma unui studiu

Laptele și carnea bio conțin aproximativ cu 50 % acizi grași Omega-3 mai mult decât laptele și carnea provenite din agricultura tradițională, potrivit acestui studiu publicat în British Journal of Nutrition.

Cercetătorii Universității britanice din Newcastle au trecut în revistă 196 de articole consacrate laptelui și 67 consacrate cărnii și „au găsit diferențe nete între laptele și carnea bio și laptele și carnea convenționale, în special la conținutul de acizi grași”.

„Omega-3 contribuie la reducerea maladiilor cardiovasculare, ameliorează dezvoltarea neurologică și funcția imunitară”, a comentat Chris Seal, unul dintre profesori.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

El subliniază că dacă Agenția europeană de securitate alimentară preconizează dublarea conținutului de acizi grași de top omega-3 în regimul alimentar al populațiilor din Europa de Vest, este dificil ca aceștia să fie absorbiți în cantitate suficientă prin alimentația tradițională.

Alte articole

Laptele românesc, pe cale de dispariție. Fermierii vând în pierdere, în timp ce prețurile la raft continuă să crească

Ministrul agriculturii acuză marile lanţuri de supermarketuri: „Este posibil ca un litru de lapte tip marcă proprie să coste 4,9 lei la raft, în timp ce un litru de lapte românesc să coste 9 lei? Unde se duce acea diferenţă?”

„Studiul nostru sugerează că a opta pentru bio ar permite într-o anumită măsură să se amelioreze absorbția acestor substanțe nutritive esențiale”, adaugă profesorul Seal.

Creșterea părții de Omega-3 nu semnifică totuși absorbția mai multor calorii și grăsimi saturate indezirabile, subliniază în fine cercetătorii.

„Accentul se pune pe 56% de Omega-3 suplimentari în laptele bio, dar această proporție nu este valabilă decât pentru grăsimea din lapte și nu pentru laptele bio în ansamblul său”, a comentat Ian Givens, specialist în nutriție.

„Trecerea de la laptele tradițional la laptele bio ar crește absorbția de Omega-3 de la 33 mg zilnic, adică doar 1,5% din regimul nostru alimentar total. Astfel de schimbări minore nu sunt susceptibile să reprezinte un beneficiu nutrițional sau un beneficiu pentru sănătate”, a nuanțat el.