Vicepremierul Kelemen Hunor (UDMR) a precizat că din 2019 a existat o hotărâre de Guvern care a stopat aplicarea legii salarizării, astfel că de atunci nu au mai crescut salariile din sectorul bugetar. Liderul UDMR a explicat că a fost o presiune în acest sens din partea primarilor, care au cerut majorări salariale, având în vedere că, potrivit legii, niciun angajat al unei primării, de exemplu, nu poate avea un salariu mai mare decât cel al unui viceprimar.

Kelemen Hunor a declarat, sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV, că salariile au crescut doar pentru sectorul medical şi cel de învăţământ, în ultimii ani, după ce a fost întrebat de ce a fost necesară majorarea salariilor de la 1 noiembrie.

Alte Articole

Ana Maria Pantaze, croitoreasa care a câștigat „Românii ...

George Simion (AUR): „Rep. Moldova e un stat artificial creat ...

Ludovic Orban: „Eu cred ca Guvernul nici nu si-a dorit ...

”Deci în 2019 a fost o hotărâre a Guvernului Orban prin care au oprit, au stopat aplicarea legii. Legea salarizării spunea că până în 2023-2024, în fiecare an, în sectorul public, ca să ajungi la coeficientul stabilit în lege, măresc salariile cu… şi era un procent. În 2019 Guvernul Orban a oprit chestia asta, în 2020 a dat drumul pentru două categorii din sectorul public, pentru medici şi cadre medicale şi asistenţi, mă rog, sistemul medical şi pentru profesori. Şi toţi ceilalţi au rămas în urmă”, a arătat Kelemen Hunor.

Pensii 2023. Veste bună pentru 5 milioane de români, majorarea va fi mai mare decât prevede legea

Vicepremierul a precizat că salariile sunt fixate la nivelul viceprimarului, în orice primărie. ”Acum discuţia era aşa, să mărim cu o pătrime pentru toţi bugetarii, ceea ce trebuia dat în 2020, nu în 2021-2022. Ce s-a întâmplat la primării? La primării, în autorităţile locale, salariile sunt fixate la nivelul salariului viceprimarului. Deci nu poate să aibă nimeni salariu mai mare decât un viceprimar. În comunele mici, aici, sigur, depinde de locuitori, sunt câteva categorii de UAT-uri, primarul are salariu de 4.000, 4.800, 3.600, 5.000, 5.600, 5.400 şi tot aşa, viceprimarul este sub, toţi ceilalţi sunt sub. Deci un jurist, un om care se ocupă de achiziţii, care se ocupă de proiecte de dezvoltare, nu să stea pe 2.900, pe 3.000 de lei. Şi asta era presiunea la noi”, a subliniat Kelemen Hunor.

Kelemen Hunor a vorbit şi de o presiune din partea primarilor, pe tema salarizării. ”Nu era presiunea nici de la deputaţi, nici de la senatori, nici de la preşedinte, dar a fost o presiune de la primari şi noi am susţinut şi anul trecut, dacă vrem să avem o administraţie eficientă, trebuie să dai oamenilor posibilitatea de a câştiga după munca şi după efortul depus. Asta era ideea şi aici am mers pe această variantă. Asta nu era o urgenţă în sensul ca primarul sau viceprimarul să aibă un salariu mai mare, dar dacă noi am făcut o lege unitară de salarizare în sectorul bugetar, dacă tu creezi dezechilibre, la un moment dat nu o să mai ai niciun echilibru în sectorul bugetar. Toată povestea asta este logică, până la urmă”, a mai spus Kelemen Hunor.

Kelemen Hunor: Se vor găsi bani şi pentru pensionari/ De la 1 ianuarie, conform legii, trebuie şi vom creşte pensiile

Vicepremierul Kelemen Hunor a precizat că de la 1 ianuarie vor creşte pensiile, în România, însă nu a fost stabilit foarte clar un procent. Potrivit liderului UDMR, procentul de creştere a pensiilor ar trebui să fie raportat la inflaţie.

Kelemen Hunor a subliniat, sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV, că se vor găsi bani şi pentru majorarea pensiilor, în România.

PENSII 2023. Rareş Bogdan, despre scenariul majorării pensiilor în etape: Chiar mă deranjează dacă va veni aşa. Nu vreau să aflu de la televizor

”Se vor găsi bani şi pentru pensionari, fiind că de la 1 ianuarie, conform legii, trebuie şi vom creşte pensiile. Deci, din acest punct de vedere nu este o chestiune care, dacă faci, conform legii, că până la urmă e vorba de legea salarizării, faci împotriva celorlalţi. Este o greşeală să pui tot timpul diferite categorii sociale unii împotriva altora, pensionari împotriva angajaţilor bugetari, împotriva privaţilor, intelectuali împotriva muncitorilor. Deci astfel de chestiuni sunt total aberante şi extrem de periculoase. Putem merge din demagogie în demagogie, dar ăsta nu este un drum pe care trebuie să meargă România sau societatea din România. Distrugi orice ţesut social şi orice coerenţă socială”, a declarat Kelemen Hunor.

Întrebat dacă pensiile vor creşte de la 1 ianuarie, Kelemen Hunor a precizat că este o discuţie în acest sens. ”Este o discuţie. În acest moment nu am luat o hotărâre dacă va fi 10, 15,1. A trecut concursul, cred, şi toţi au înţeles că inflaţia trebuie acoperită şi trebuie să găsim resursele necesare. (…) Trebuie să găsim această soluţie şi trebuie să încercăm în această perioadă grea pentru toată lumea, pentru toată Europa. Nu noi am creat această perioadă şi această greutate, să protejăm oamenii. Asta încearcă să facă Guvernul şi cu energia, şi cu pensiile, şi cu toate măsurile pe care le luăm. În primul rând trebuie să prioritizezi, că nu pot să salvezi pe toţi şi trebuie să spui care sunt priorităţile tale, IMM-urile, industria alimentară, agricultura şi, bineînţeles, aşa poţi să găseşti şi resurse”, a declarat Kelemen Hunor.

Întrebat, de asemenea, care ar fi procentul cu care vor creşte pensiile, vicepremierul a explicat că nu a fost luată o deczie în acest sens. ”Nu spun procent, că nu am luat o decizie. Eu cred că trebuie să fie la procentul inflaţiei, în jur – sub – peste, în funcţie de efortul bugetar. Nu îmi cereţi să spun exact care va fi procentul, fiindcă încă nu am ajuns la faza acea de a discuta exact suma”, a spus Kelemen Hunor.

Vicepremierul a fost întrebat când va fi luată o decizie în acest sens, el explicând că în cursul lunii octombrie se va decide.

”În cursul lunii octombrie. Spre sfârşitul lunii octombrie. Da, vrem să dezbatem proiectul de buget în noiembrie în Parlament. Deci în a doua parte a lunii octombrie lucrurile vor fi mai aproape de fi clarificate”, a subliniat Kelemen Hunor.