Măsurile de austeritate inițiate de guvern includ, printre altele, înghețarea salariilor și a pensiilor. Vicepremierul Tanczos Barna, fost ministru al Finanțelor, a vorbit, marți seară, despre momentul în care acestea ar putea crește din nou.
În aceeași ordine de idei, Barna a subliniat că eliminarea unor sporuri ale bugetarilor este ”o măsură definitivă”.
“Eliminarea de sporuri este o măsură definitivă, dar îngheţarea şi neindexarea salariilor şi pensiilor este temporară. În cazul în care lucrurile se reechilibrează în 2026, văd posibilă o indexare undeva în a doua parte a anului viitor, dar România are nevoie de cel puţin un an pentru reaşezarea echilibrului fiscal-bugetar, cu condiţia să avem şi măsuri de susţinere a economiei“, a explicat, la antena3, vicepremierul.
Pe de altă parte, Tanczos Barna a subliniat că pachetul de măsuri ale guvernului sunt esențiale pentru o creștere economică care să nu mai fie bazată în principal pe consum.
“Pachetul este fundamentul pentru o creştere economică pentru următorii zece ani, este un calcul economic. Şi ultimii zece ani au însemnat creştere economică, dar, din păcate, a fost o creştere bazată pe consum. Cererea şi consumul au crescut mult mai repede decât producţia internă. Decalajul dintre cele două a fost acoperit de importuri. Noi trebuie să avem grijă ca producţia internă să crească suficient de mult, să avem capacitate de export, să echilibrăm şi balanţa comercială“, a spus demnitarul.
Tot vicepremierul Barna a explicat că presiunea calendarului de aplicare a măsurilor de austeritate a venit de la Bruxelles, prin recomandări făcute ”acum aproape un an de zile”. În lipsa măsurilor, a mai spus Barna, România risca declanșarea procedurii de suspendare a fondurilor europene și, implicit, suprimarea unei surse de finanțare care este esențială pentru bugetul de stat.
Potrivit vicepremierului, dacă n-ar fi fost inițiate măsurile, România risca declanșarea procedurii de suspendare a fondurilor europene.
„Presiunea pe calendarul pe care l-am implementat a venit clar de la Bruxelles. Primele măsuri au fost prezentate Comisiei Europene, unde, din păcate, răbdarea s-a cam terminat și mi-au dat un calendar foarte clar despre cum trebuie să demonstrăm că România readuce echilibrul bugetar și merge pe alt drum decât cel din 2023, când deficitele au crescut foarte mult. Cu siguranță, nici premierul Bolojan, nici noi, nu am fi început cu majorarea TVA sau cu această discuție pe CASS.
Ne-au dat un calendar relativ clar: până pe 8 iunie trebuia să prezentăm asumat, iar acel pachet trebuia aprobat cât se poate de repede în parlament, de aceea am mers pe varianta asumării răspunderii. Cu siguranță, ca impact bugetar, pachetul prezentat e cu un ordin de mărime mai mare decât valoarea sumelor care se vor tăia de la indemnizațiile din companiile de stat, ce se va tăia de la parlamentari sau de la alte categorii de angajați sau persoane plătite din bugetul de stat, dar intenția guvernului a fost foarte clară. Trebuie să tăiem privilegiile, dar ordinea s-a inversat un pic. (…)
Domnul președinte (Nicușor Dan – n.r.) a insistat până în ultima secundă să găsim soluții fără majorarea TVA. Rezultatul este următorul: când s-a prezentat un prim pachet Comisiei, impactul a fost mult prea mic ca să fie acceptat și atunci a venit această recomandare. Eu nu-i spun un ‘to do list’, e o recomandare, poți să ții cont sau poți să zici tu, stat-membru, România, că nu, dar îți asumi consecințele. Am fost aproape de o procedură de suspendare a fondurilor europene. România a primit aceste recomandări nu acum o săptămână, ci acum aproape un an de zile”, a declarat Tanczos Barna.