Vicepremierul Turcan: Bugetul alocat Educaţiei pentru anul viitor, cumulat cu fonduri europene, ar putea să fie de minim 5% din PIB

„În condiţiile dificile pe care trebuie să le acoperim cu bugetul de stat pe anul 2020, încercăm ca tot ceea ce înseamnă bani direcţionat spre educaţie, cumulat, să fie minim 5% din PIB. (…) Aşadar, buget de stat cu fondurile europene să aloce educaţiei minim 5% din PIB”, a susţinut vicepremierul, conform Agerpres.

Raluca Turcan a subliniat că accesarea fondurilor europene pentru educaţie reprezintă o prioritate.

„Pe partea de fonduri europene avem o prioritate zero în ceea ce priveşte finanţarea Educaţiei. Fondurile europene sunt o prioritate şi vom anunţa sistematic deblocarea fondurilor europene pe proiecte educaţionale”, a afirmat Turcan.

Citeşte şi: Sindicatele, despre rezultatele testelor PISA: Formarea elevilor români are la bază alte principii, iar programele nu sunt compatibile

Alte articole

Oana Gheorghiu: Orice dezechilibru politic, în momentul de faţă, pentru România înseamnă costuri pe care le vor plăti tot cetăţenii / Acest permanent scandal public nu face bine

DOCUMENT Bani în plus de la Guvern, de la 1 februarie: Cine primește aproximativ 1000 de lei în plus, pe lună

„De fiecare dacă când apar rezultatele unei testări sau un studiu internaţional, luăm foc cu toţii şi începem să aruncăm cu pietre în cei care ne vin mai la îndemână – corpul profesoral. După prezentarea rezultatelor testelor PISA 2018, mulţi Ťexperţiť în educaţie au găsit de cuviinţă să îşi dea cu părerea, din nou, despre calitatea actului educaţional şi să acuze organizaţiile sindicale că înfrânează reforma. Dar, în România, formarea elevilor are la bază alte principii, iar programele nu sunt compatibile din punct de vedere al conţinuturilor şi structurii cu testele PISA. În mod similar, formarea cadrelor didactice pentru evaluare pune accentul pe alte aspecte decât cele din evaluările de tip PISA. Independent de rezultatele acestei evaluări, este de necontestat faptul că elevii români, când ajung în unităţile şi instituţiile de învăţământ din afară (şi mă refer aici la toate nivelurile) sunt printre cei mai buni. Oare un elev care provine dintr-o ţară aflată în vârful ierahiei PISA ar putea face faţă sistemului de evaluare din România?”, a precizat Marius Nistor, preşedintele FSE Spiru Haret, într-un comnicat de presă.

În aceste condiţii, Federaţia Spiru Haret cere experţilor să vină să spună care este adevărul despre aceste teste internaţionale şi dacă modelele de subiecte sunt adaptate la sistemul de învăţământ românesc.

Federaţia întreabă totodată de ce niciun ministru nu a modificat programele şcolare şi sistemele de evaluare astfel încât să fie în concordanţă cu evaluările PISA, care sunt efectuate încă din anul 2000.

„Care sunt unităţile de învăţământ unde s-au susţinut testele PISA? Câţi dintre elevi au tratat cu indiferenţă aceste teste, la fel cum se întâmplă şi la evaluările de la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, precum şi la simulările examenelor naţionale? Sau, dimpotrivă, câţi dintre elevi au tratat cu interes aceste teste?”, sunt alte întrebări ale sindicaliştilor din sector.

Preşedintele Spiru Haret  susţine că ar trebui găsite soluţii pentru rezolvarea unor probleme precum subfinanţarea sistemului educaţional, formarea cadrelor didactice sau politizarea învăţământului.

„Cu toţii am trecut prin şcoala românească şi suntem oamenii de astăzi datorită şcolii româneşti. Oare suntem analfabeţi funcţionali, oare nu suntem buni? Oare nu suntem profesionişti? Critica şi aruncatul cu piatra au devenit sporturi naţionale, însă ce se întâmplă după? Este societatea civilă pregătită să găsească adevăraţii vinovaţi? Sau, mai bine, să lăsăm vinovaţii de-o parte şi să căutăm soluţii? Dacă este nevoie, pentru a progresa, pentru a schimba ceva, ne asumăm să fim vinovaţii de serviciu – educatori, învăţători, profesori, sindicate – ne punem şi ţintă pe piept. Însă, după ce terminaţi de criticat, vă aştept şi cu soluţii la următoarele probleme: subfinanţarea sistemului; formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice; birocratizarea actului educaţional; politizarea învăţământului. Până atunci, până când nu vom găsi împreună soluţii la problemele de mai sus, vom continua să ne lamentăm”, a adăugat Marius Nistor.