Deși este a șasea țară ca populație din Uniunea Europeană, România nu figurează cu niciun reprezentant în cea mai recentă serie de numiri făcute în Serviciul European de Acțiune Externă (EEAS), situație criticată dur de fostul premier Victor Ponta.
Anunțul privind desemnarea a 43 de noi oficiali în cadrul EEAS a fost făcut de Kaja Kallas, în calitatea sa de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate și Vicepreședinte al Comisiei Europene. Lista include cinci manageri de rang înalt, 36 de șefi de delegație și doi adjuncți de șefi de delegație. Toți aceștia vor ocupa funcții cheie în cele 145 de delegații ale Uniunii Europene din toată lumea.
În mod surprinzător, niciun român nu a fost inclus în aceste noi poziții, deși există un corp diplomatic românesc numeros și cu experiență și în pofida participării constante a României la construcția și implementarea politicilor externe ale Uniunii.
Fostul premier Victor Ponta a reacționat dur pe rețelele sociale, subliniind că o asemenea excludere ar fi trebuit să genereze un semnal de alarmă în conducerea Ministerului Afacerilor Externe. Acesta a transmis că, într-un context normal, o astfel de lipsă de reprezentare ar fi trebuit să conducă fie la demisia ministrului de Externe, fie la o reacție fermă din partea autorităților române în fața Comisiei Europene.
În viziunea lui Victor Ponta, România nu mai are, în realitate, o politică externă proprie. Fostul premier a criticat direcția actuală a diplomației române, care, în opinia sa, se limitează la a susține agendele altor state. Ponta consideră că politica externă a României este inexistentă și că funcționează doar prin inerție, printr-un aparat birocratic rupt de prioritățile naționale.
„Dacă am avea un Ministru de Externe în România, acesta și-ar anunța azi demisia de onoare; sau azi am merge la Bruxelles să întrebe de ce România, cu atât de mulți diplomați calificați, nu are absolut nicio nominalizare! Noi nu avem Ministru de Externe; noi nu avem politică externă. Avem doar câțiva funcționari care lucrează pentru Ucraina și Republica Moldova, pentru România avem ZERO politică externă.
România a avut diplomați de rang înalt cu roluri europene foarte importante – Viorel Isticioaia-Budura a fost Ambasador al Uniunii Europene în Japonia, iar Cristian Tudor a fost Ambasador al Uniunii Europene în Kuweit și Qatar. Sunt două cazuri notabile care arătau că diplomația românească putea produce oameni cu o carieră respectată și cu încrederea Bruxelles-ului pentru poziții strategice.
Observația ta despre situația actuală ține însă de o percepție mai largă privind lipsa unei politici externe autonome. Mulți analiști au semnalat că România, în ultimii ani, nu mai conturează linii proprii de acțiune în politica externă, ci se aliniază aproape exclusiv la pozițiile altora – fie ale Washingtonului, fie ale Bruxelles-ului, fie, cum spui tu, chiar la agende partizane interne. Uitați-vă: toate aceste poziții strategice sunt ocupate de diplomați de top, dar România, care are cadre pregătite, rămâne absentă. Aceasta este realitatea dureroasă a politicii externe românești”, a transmis Victor Ponta.