Victor Ponta: De la relaţia cu FMI aşteptăm, de anul viitor, o linie de credit flexibilă, cum are Polonia

„Este important să explic ce ne dorim de la relația cu FMI începând cu anul viitor. Dacă Guvernul va negocia bine cu partenerii noștri internaționali vom putea obține o Linie de Credit Flexibilă (FCL – așa cum are Polonia din 2009). Dacă nu, este posibil să mergem pe o linie de tip preventiv (PLL).

Diferența dintre cele două este că pentru acordul flexibil România trebuie să demonstreze că are fundamente economice foarte puternice, iar pentru FCL nu există „Prior Actions” și criterii de performanță (în timp ce la PLL există condiții aproape la fel ca la acordul Stand-By)”, a scris Victor Ponta pe pagina sa de Facebook.

Alături de mesaj prim-ministrul a publicat un tabel în care este descrisă linia de creditare flexibilă de la FMI (FCL). Aceasta este un instrument implementat de FMI pentru țările performante din punct de vedere economic și presupune asigurarea împotriva volatilității și incertitudinii de pe piețele financiare internaționale.

Din momentul calificării, nu mai există conditionalități impuse de FMI ca la acordul Stand By. O verificare a indicatorilor macroeconomici se face la 1 an de la semnarea acordului, iar costurile pentru credite sunt reduse, dobânzile fiind în general între 1,9% – 2,5%.

Alte articole

EXCLUSIV – Victor Ponta critică măsurile luate de guvernul Bolojan: Nu vindecă problema României, o fac mai rea

EXCLUSIV – Ponta, despre primirea lui Zelenski de către Donald Trump și absența României de la Washington: Nimeni nu ne ia în serios, nu ne bagă în seamă. România nu are politică externă

România îndeplinește marea majoritate a criteriilor de calificare pentru linia de creditare flexibilă. Țara noastră are fundamente economice sustenabile și a realizat în ultimii doi ani reforme instituționale, are o poziție bună în economia europeană cu un deficit de cont curent marginal, de 1% din PIB, inflație redusă și vaste rezerve valutare (valoare dublă față de datoria externă pe termen scurt).

România are în acest moment a treia cea mai mică datorie din UE și un buffer financiar care acoperă 6-7 luni din necesarul de finanțare. Sistemul financiar din țară este unul solid, fără riscuri sistemice, băncile au performat la testele de stabilitate, iar transparența datelor macroeconomice este mare – toate acestea reprezintă avantaje.