Victorie a lui Ciolacu în lupta cu inflaţia. Plafonarea a dus la scăderea preţurilor alimentelor de bază

Începând cu data de 1 august, Guvernul condus de Marcel Ciolacu a luat decizia de a plafona prețurile pentru o listă de 14 produse alimentare, în special cele din categoria ”coșului zilnic”. Conform datelor oficiale de la Institutul Național de Statistică, prețurile acestor bunuri au scăzut considerabil, după ce s-a adoptat măsura Guvernului.

Datele prezentate astăzi de Institutul Național de Statistică au confirmat reducerea prețurilor la alimente și stabilizarea inflației la o singură cifră, după aplicarea măsurii PSD privind limitarea adaosurilor la alimentele de bază. Astfel, după introducerea acestei măsuri, prețurile la toată gama de alimente au scăzut în cursul lunii august 2023 cu aproximativ 2%. De reținut că INS prezintă evoluția prețurilor de consum la toate tipurile de alimente, în timp ce măsura PSD s-a aplicat doar la 14 alimente de bază care, conform evaluării Consiliului Concurenței, au înregistrat ieftiniri mult mai mari (de până la 49%) comparativ cu media ponderată a prețurilor pentru toată gama de alimente.                    Aceste date oficiale confirmă faptul că măsura limitării adaosului și-a atins obiectivul de a opri creșterea prețurilor la alimente și de a stabiliza inflația la o singură cifră (9,4%).

De asemenea, acest rezultat atestă faptul că propunerea PSD pentru stoparea creșterilor prețurilor la alimente poate fi considerată un model de succes în comparație cu alte state europene care au optat pentru abordări diferite ce au condus la efecte negative precum penuria sau la provocarea unor noi creșteri ale prețurilor.

Alimentele care beneficiază de reducerea cotelor de adaos comercial:

Alte articole

Vești proaste pentru români venite din partea Băncii Centrale Europene. Singura țară din UE care va avea salarii mai mici în 2026

Taxele și impozitele ar putea crește din nou în 2026: Economiștii au previziuni sumbre asupra viitorului economic incert al țării

• pâinea albă simplă 300 – 500 grame, fără specialităţi;
  lapte de vacă proaspăt 1,5% grăsime, 1 litru;
• brânză telemea de vacă vrac, iaurt simplu din lapte de vacă, grăsime 3,5%, maximum 200 grame;
  făină albă de grâu „000” 1 kg;
• mălai 1 kg; ouă găină calibru M 10 bucăţi;
  ulei de floarea soarelui 1 litru;
• carne proaspătă pui (pui întreg, tacâmuri de pui, pulpe pui întregi cu os, aripioare de pui);
  carne proaspătă de porc (carne de lucru, pulpă de porc cu os şi fără os, spată porc);
• legume proaspete vrac (roşii, castraveţi, ceapă galbenă, fasole uscată, morcovi, ardei gras, ardei kapia);
  fructe proaspete vrac (mere roşii şi mere golden, prune, pepene roşu, struguri de masă);
• cartofi proaspeţi albi vrac;
  zahăr alb tos 1 kg.

Citeşte şi: Tichete de masă 2023. S-a aflat motivul pentru care TREI milioane de români rămân fără bonuri de masă de la 1 ianuarie 2024

Indicele preţurilor de consum în luna august 2023 comparativ cu luna iulie 2023 este 100,54%.

– Rata inflaţiei de la începutul anului (august 2023 comparativ cu decembrie 2022) este 4,9%.

– Rata anuală a inflaţiei în luna august 2023 comparativ cu luna august 2022 este 9,4%.

–  Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2022 – august 2023) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2021 – august 2022) este 13,2%.

În aceste condiţii, premierul Marcel Ciolacu a fost întrebat luni dacă Guvernul intenționează prelungirea plafonării adaosului la alimentele de bază și extinderea listei cu aceste alimente.

„Iau în calcul un acord cu retailerii la fel cum a făcut și Franța, la fel cum am propus și noi prima oară. Avem experiență acum, am început să ne coordonăm și poate gândim ceva care să funcționeze, nu cu un act normativ, ci un gentlemen’s agreement. Ce este important este că prețurile nu au mai crescut, se vede de la INS.”, a declarat Marcel Ciolacu, potrivit Hotnews.

Citeşte şi: Bugetarii pot pierde jumătate din venituri! Noua lege a salarizarii prevede acordarea de sporuri doar pe criterii de perfomanţă

Premierul Marcel Ciolacu susține că, din punctul său de vedere, în educație și în sănătate ar trebui să alocăm ”20-25% din PIB”. El arată că vremurile s-au schimbat, iar acum nu mai există o singură sursă de finanțare în aceste domenii ci sunt mai multe surse.
”Părerea mea este că trebuie să dăm 20-25% din PIB. Construcția bugetului a fost alta. Există un efort bugetar major în zona de educație și în zona de sănătate. Nu ne mai uităm ca în vremea comunistă la ceva fix, între timp investiții face și domnul primar, fac și alții. Toate aceste investiții raportate la procentul din PIB sunt foarte mari.

Cred că închidem anul cu cele mai mari investiții pe care le-a avut România în ultimii 32 de ani, investiții din bani publici și din bani europeni, ceea ce este un lucru foarte bun pentru că această creștere economică a fost datorată investițiilor.”, a spus Ciolacu.