Viktor Orban: Cât timp vom continua politica de invitare a migranţilor în UE, aceştia vor veni

‘Nu suntem o națiune care să iubească gardurile’, dar această modalitate s-a dovedit a fi eficientă pentru oprirea migranților, a apreciat liderul conservator ungar, amintind că în Europa mai există și alte garduri la granițe (precum cele din enclavele spaniole Ceuta și Melilla sau cel dintre Bulgaria și Turcia), dar despre care se vorbește mai puțin.

Întrebat despre divergențele sale cu cancelarul german Angela Merkel în urma deciziei acesteia de a primi imigranții extracomunitari, hotărâre urmată de intensificarea valului migrator, Orban a răspuns că originea acestei crize este de fapt în Grecia, întrucât dacă guvernul de la Atena și-ar fi protejat granița, care este și frontiera externă a spațiului Schengen, respectiva decizie a cancelarului Merkel nu ar mai fi contat. ‘Este o problemă de voință politică. Dacă (grecii) nu au capacitatea să o rezolve singuri, atunci să ceară ajutor. Li s-a oferit acest ajutor, dar l-au respins. Și Ungaria a cerut ajutor Poloniei, Slovaciei și Cehiei (…) și ne-au oferit sprijin uman și tehnic pentru a construi gardul’, a indicat premierul ungar.

UE se teme că ar putea apărea o nouă rută, Albania-Italia, pentru traficul cu imigranţi

El a apreciat în continuare că acest aflux de migranți s-ar putea opri dacă Angela Merkel va spune clar că nu va mai permite trecerea ilegală și necontrolată a granițelor, practică devenită o afacere foarte profitabilă pentru traficanți.

Alte articole

Câți imigranți sunt în România. Date oficiale de la autorități

Deputatul AUR Dan Tănasă îi îndeamnă pe români să nu mai accepte comenzile livrate de imigranți. Dar dacă același lucru l-ar face italienii, spaniolii, britanicii sau germanii față de românii aflați la muncă în străinătate?

În opinia premierului ungar, fluxul masiv de imigranți extracomunitari ridică și o problemă de ‘legitimitate democratică’, pentru că cetățenii europeni nu au fost întrebați dacă sunt dispuși să accepte acești migranți. El a atras atenția și asupra dreptului statelor blocului comunitar de a nu împărtăși anumite opinii. ‘În unele țări, liderii spun că imigrația nu este periculoasă, că este bună și este o oportunitate. Liderii stângii și liberalii spun acest lucru adesea în Europa. Noi, ungurii, avem altă părere. Nu dorim să trăim în societăți paralele. Și vom avea societăți creștine și islamice paralele. Cred că orice națiune are dreptul să-și aleagă această formulă. Și fiecare națiune are dreptul să nu o aleagă. Iar Ungaria a decis. Nu dorim să impunem nimănui opinia noastră, dar apărăm dreptul suveran al Ungariei de a se organiza fără societăți paralele’, a explicat șeful executivului de la Budapesta.

Întrebat câți dintre imigranții care au trecut granițele Ungariei înaintea ridicării gardurilor la frontieră au rămas în această țară, el a răspuns: ‘niciunul’. ‘În realitate, cine trece pe aici (prin Ungaria) nu caută nici securitate și nici demnitate. (…) Ei nu vor să rămână nici măcar în Austria. Doresc să meargă în Germania sau în Suedia. Este o imigrație ‘a la carte’, ce nu are nimic de-a face cu securitatea’, a spus în continuare Orban.
El a atras totodată atenția că problema imigrației nu are ca singură cauza conflictul din Siria, datele statistice arătând că există un număr considerabil de migranți veniți din țări precum Pakistan, Afganistan, Bangladesh și din Africa. Prin urmare, ‘dacă vom continua politica de invitare a imigranților, aceste popoare vor accepta invitația’, a avertizat Orban.

Cât despre problema Siriei, el a apreciat că fără un acord cu Turcia niciun demers nu va reuși. Întrebat dacă o acceptare a solicitărilor Ankarei, cum ar fi apropierea de UE, nu ar echivala cu ‘permiterea unui șantaj constant din partea lui Erdogan’, premierul ungar a răspuns că îl ‘respectă mult’ pe acesta din urmă, deși el este ‘oaia neagră’ a presei internaționale. ‘Dacă dorim ca societatea turcă să se dezvolte, este nevoie de un lider puternic, indiferent că ne place sau nu. Dar Uniunii Europene nu îi plac leadership-urile puternice. În UE liderul bun este liderul slab. Liderul puternic este considerat periculos. Se dorește leadership-ul instituțiilor. Fraze precum ‘eu propun’ sau ‘mi-aș dori’ sunt inacceptabile. Trebuie să spui ‘eu sugerez să se discute…’ sau ‘instituțiile ar trebui să ia în considerare…”, a continuat liderul ungar, în opinia sa în perioadele de criză fiind necesare leadership-uri personale, iar cele colective sunt utile în perioadele de prosperitate.

Referindu-se la relațiile sale cu Partidul Popular European (PPE), din care face parte și partidul său, Fidesz, Orban a susținut că încercările de a-l izola în acest grup politic au eșuat, grație și sprijinului pe care l-a primit din partea ‘bunicilor’ partidului, respectiv fostul președinte al PPE Wilfried Martens, iar mai recent actualul președinte Joseph Daul. Totuși, el a mărturisit că nu știe cum va acționa noua generație de politicieni din grupul popular european.