Cartierul în care locuiesc şi şcoala, mediile în care tinerii din Bucureşti sunt agresaţi verbal

Potrivit studiului IMAS, incidentele de violenţă verbală implică preponderent persoane necunoscute (45%) sau alţi elevi (aproape 40%). Copiii şi tinerii respondenţi spun că, la şcoală, frecvenţa cea mai mare a cazurilor de violenţă verbală este cea între elevi, pe când în cartier locul este ocupat de cele între persoane care nu se cunosc, participante la trafic (şoferi, pietoni), care surclasează chiar şi cazurile care implică interlopii sau „băieţii şmecheri”.

„60 la sută dintre respondenţi, cu vârste între 10 şi 18 ani, au fost implicaţi în cazuri de violenţă verbală. Acest tip de violenţă se întâmplă cu preponderenţă în cartierul în care locuiesc cei intervievaţi (aproape jumătate dintre cazuri: 46,7 la sută) şi şcoală (33,5 la sută)”, rezultă din studiul cantitativ prezentat marţi.

Majoritatea respondenţilor elevi consideră că cel mai mare risc din perspectiva violenţei este asociat cu „să fiu jignit/ă /înjurat/ă de colegii mei”, urmat de „să fiu ameninţat/ă de anumiţi colegi din şcoală”, urmat de riscul de furturi de bunuri personale de către colegi sau de acte de tâlhărie la ieşirea de la şcoală.

„Asociaţia Telefonul Copilului a înregistrat 3327 de cazuri la numărul 116 111 pe tema situaţiilor de criză din unităţile de învăţământ, in perioada 1 ianuarie 2011 – 31 octombrie 2012. Dintre acestea, cele care privesc relaţia de abuz copil – copil in unitătile de învăţământ au reprezentat un procentaj de 69,7% în anul 2011 si 58,8% în primele 10 luni ale anului. Este cazul să tragem un semnal de alarmă! Agresiunea, de orice fel ar fi ea, este de neacceptat! STOP agresiunii! Si cuvintele pot să doara!”, a declarat Catalina Florea, director executiv al Asociatiei Telefonul Copilului.

În paralel cu studiul cantitativ, IMAS a derulat în Capitală, la cererea Romtelecom, şi un studiu calitativ, bazat pe interviuri în profunzime. Acestea au indicat că, în percepţia celor intervievaţi, cauzele agresivităţii se leagă în primul rând de frustrări individuale şi de dorinţa agresorului de a se face remarcat. Agresivitatea verbală este privită de toţi respondenţii din studiul calitativ ca fiind o formă de violenţă, dar nu este asociată spontan cu violenţa. Cercetarea calitativă relevă faptul că agresivitatea verbală sau “uşoara îmbrânceală” tind să devină normă comportamentală în ceea ce priveşte frecvenţa şi acceptarea socială, adica nu mai sunt percepute ca manifestări de ostilitate.

În contextul în care aproape doi din trei tineri recunosc că au fost implicaţi într-o situaţie de violenţă verbală, însă din răspunsurile lor reiese că îi sensibilizează preponderent violenţa fizică, campania Cuvintele dor, nu-i aşa? şi-a propus să reamintească faptul că violenţa verbală este, de regulă, prima formă de violenţă, care poate escalada şi către alte forme, mult mai grave. De aceea, campania este centrată pe promovarea comunicării şi dialogului ca soluţii pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor care presupun violenţa în rândul copiilor şi tinerilor.

“Cuvintele dor, nu-i aşa? este un proiect dintr-o serie mai amplă de implicări ale Romtelecom, în ultimii ani, în cauza copiilor şi a tinerilor. Şi în acest caz colaborăm cu Asociaţia Telefonul Copilului, cu care gestionăm şi numărul european dedicat abuzurilor suferite de copii: 116111. Credem sincer că despre violenţă se poate vorbi şi altfel, putem vorbi despre înţelegerea mecanismelor acesteia şi despre comunicarea inteligentă ca modalitate de administrare”, explică Cristina Popescu, director comunicare Romtelecom.