Ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan, explică de ce Guvernul pune mâna pe rezervele companiilor de stat

“Făcând o analiză a situaţiei financiare a companiilor de stat am constatat că o bună parte din resursele financiare lăsate ca rezervă nu s-au regăsit în finanţarea unor proiecte care să dezvolte capacitatea de producţie. Mai mult chiar, le-au folosit ca să facă plasamente financiare, inclusiv în titluri de stat. Adică statul a ajuns să se împrumute din banii proprii, ba să plătească şi dobândă”, a declarat, pentru mediafax.ro, ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan.

Acesta a explicat că, în ordonanţa aprobată joi s-a introdus posibilitatea redistribuirii acestor rezerve constituite anterior lui 2016, sub formă de dividende către bugetul de stat, iar unde se constată că rezervele nu au fost folosite conform destinaţiei prevăzute, în AGA se poate decide ca acestea să fie redistribuite către buget sub formă de dividende extraordinare.

Anterior, guvernul a luat o altă hotărâre prin care minimum 90% din profitul net al companiilor de stat să fie vărsat la buget.

Viorel Ştefan a explicat de ce s-a luat această decizie:

Alte articole

În Bulgaria se poate! Premierul Rosen Jeleazkov și-a dat demisia după prostestele uriașe de la Sofia! Exasperați de criza economică și de noile taxe și politicile economice, bulgarii au ieșit cu sutele de mii în stradă

Metrorex, Tarom şi CFR Călători printre marile companii de stat care vor fi listate la bursă, închise sau restructurate. Lista anunţată de Bolojan

 “Toate activele pe care statul le are la companiile de stat au generat în 2016 un venit puţin peste două miliarde de lei. Randamentul este inadmisibil de mic. Nici un investitor privat nu ar accepta un astfel de randament. Conform legii, statul are dreptul de a încasa dividende de la companiile de stat. Până acum, legea permitea ca statul să încaseze doar 50% din profit, însă se putea decide separat, de la caz la caz, dacă procentul putea fi mai mare. Majorând procentul, statul va încasa din dividende, 3,14 miliarde de lei, faţă de două miliarde de lei ca până acum. Însă, de la această decizie se poate face o derogare, în funcţie de nevoia de finanţare a societăţii respective”.