Virgil Popescu dă asigurări că România nu va avea probleme după întreruperea importului de carburanţi din Rusia: „Nu se pune problema să nu fim pregătiţi sau să ne ia pe nepregătite”

Virgil Popescu spune că firmele petroliere iau în calcul achiziţionarea de petrol din alte surse și a enumarat drept potențiale furnizoare statele OPEC, Azerbaidjanul sau Kazahstanul.

„Gândiţi-vă că se discută de foarte mult timp de acest lucru. Noi am discutat de foarte mult timp cu companiile din România care rafinează, care deţin rafinării, le-am spus de această posibilitate. Aţi văzut cred că şi o declaraţie, în urmă cu 2-3 săptămâni, a celor de la OMV Petrom şi a celor de la OMV din Austria că urmăresc deja şi iau în calcul achiziţia de petrol din alte surse decât Federaţia Rusă. Este vorba nu de un embargo, e vorba de phase out al ţiţeiului rusesc începând cu 31 decembrie sau 1 ianuarie sau, de asemenea, cu 2 luni mai mult, este vorba de produsele petroliere, benzina şi motorina. România este solidară, este un stat membru, susţine decizia Comisiei Europene. Nu se pune problema să nu fim pregătiţi sau să ne ia pe nepregătite”, a spus Popescu, la briefingul de la finalul şedinţei de Guvern.

Potrivit ministrului, producţia de ţiţei a României se cifrează în prezent la 30% din consumul naţional şi în general aceasta merge la rafinăria OMV Petrom de la Brazi. Rafinăria Petromidia este calibrată pe ţiţei Ural, care vine din Kazahstan şi Federaţia Rusă, sau pe alte tipuri de ţiţei care sunt asemănătoare.

În ceea ce priveşte importurile, care acoperă 70% din consum, circa 30% e ţiţei rusesc şi 40% ţiţei kazah.

Alte articole

EXCLUSIV CUTIA NEAGRĂ. Anchetă explozivă, cum am important petrolul Rusiei şi sub embargo

Întrebat ce alte alternative ar avea România pentru importurile de ţiţei, ministrul a menţionat statele membre ale Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), respectiv Kazahstan, Azerbaidjan, Arabia Saudită.

Citeşte şi: Indicele ROBOR continuă să crească. La fel şi ratele la creditele românilor

Reprezentanţii statelor UE nu au ajuns miercuri la un acord cu privire la un embargo asupra petrolului şi produselor petroliere importate din Rusia, o nouă întâlnire urmând să se desfăşoare joi, potrivit unor surse citate de Reuters.

Bulgaria, Ungaria, Republica Cehă şi Slovacia se numără printre ţările care au manifestat obiecţii. Conform unui document al Comisiei Europene consultat de agenţia EFE, Comisia Europeană a propus excepţii pentru Ungaria şi Slovacia, astfel încât acestea să aplice embargoul cu un an întârziere faţă de celelalte state membre.

Slovacia a cerut însă o perioadă de exceptare de trei ani, în timp ce Ungaria a anunţat că nu sprijină propunerea Comisiei Europene în forma actuală, întrucât aceasta i-ar afecta grav securitatea energetică. Ungaria ar putea susţine măsurile propuse numai dacă petrolul importat din Rusia prin conducte va fi exceptat de la sancţiuni, a precizat ministrul de externe ungar Peter Szijjarto.

Bulgaria a anunţat la rândul ei că va cere Comisiei Europene excepţii în aplicarea embargoului asupra petrolului rusesc. Vicepremierul bulgar Assen Vassilev a declarat că din punct de vedere tehnologic Bulgaria s-ar putea descurca fără petrolul rusesc, dar un asemenea embargo va avea ca efect creşterea semnificativă a preţurilor combustibililor.

Republica Cehă a transmis că, la fel ca Slovacia, va cere o perioadă de exceptare, de 2-3 ani, pentru ca în acest timp să-şi poată creşte capacitatea de transport a conductelor petroliere.

În noul pachet de sancţiuni împotriva Rusiei după invazia acesteia în Ucraina, Comisia Europeană a propus miercuri un embargo asupra petrolului rusesc care să intre în vigoare după şase luni şi un embargo asupra produselor petroliere care să se aplice de la 31 decembrie 2022.

Ministrul german al economiei, Robert Habeck, a declarat că ţara sa este de acord cu aceste propuneri, atenţionând totuşi că un asemenea embargo ar putea antrena dificultăţi de aprovizionare cu combustibili şi creşterea preţurilor acestora.

Citeşte şi: Ajutor pentru fermieri. Se pot obţine până la 120.000 euro/fermă, în funcție de cifra de afaceri