Viscolul de miercuri umflă facturile milioanelor de români. România, prețuri triple față de Spania la energie și gaze. Cât ne costă cea mai friguroasă zi din an

Așadar, conform Transelectrica, la ora 13.47, producția națională se ridica la 8.066 MW, din care:

• 1889 MW, adică 23,43% din total, era energie hidro. Este vorba în special de producția companiei de stat Hidroelectrica
• 1.607 MW, adică 19,9%, erau hidrocarburi. Este vorba în special de termocentrala pe gaze a Petrom de la Brazi, plus CET-urile din marile orașe care produc energie termică pentru încălzire
• 1.338 MW, adică 16,59%, o reprezintă energia eoliană
• 1.330, adică 16,49% din total, o reprezintă energia nucleară, adică producția companiei de stat Nuclearelectrica, ce oprează centralele de la Cernavodă
• 1.105 MW, adică 13,7%, reprezintă energia solară
• 724 MW, adică 8,98%, este energie pe bază de cărbune, realizată în special la Complexul Energetic Oltenia și Complexul Energetic Valea Jiului
• 62 MW este energia pe bază de biomasă, adică 0,77%
• 11 MW sunt instalațiile de stocare, respectiv 0,14%.

Prețurile din România sunt mai mari fața de cele din Spania și Franța

Cu toate acestea, prețurile rămân în continuare mai mari în România decât în ale țări.

Alte articole

Ce electrocasnic consumă mai mult: cuptorul electric sau un air fryer? Când știi că este corect să le folosești

Câtă energie se pierde, de fapt, prin ferestrele locuințelor. Metoda care te ajută să scazi costurile lunare pentru încălzire

Potrivit EuEnergy, în ziua de miercuri prețul electricității în România era de 73 de euro pe MWh, mai mult decât dublu față de Franța (30 euro/MWh) și triplu față de Spania (21 euro/MWh).

Franța are însă cea mai mare flotă de reactoare nucleare din lume, în vreme ce Spania se bazează pe energie regenerabilă.

Mult sub Germania, Polonia și Scandinavia

România are și prețuri care sunt sub cele consemnate în Germania (109 euro/MWh), Italia (112 euro/MWh), Polonia (131 euro/MWh), Suedia (128 euro/MWh) sau Finlanda (130 euro/MWh).

Care sunt cauzele

În România există mai multe cauze care au dus la creșterea prețurilor la energie din ultimii ani:

• închiderea termocentralelor pe cărbune fără a construi ceva în loc, ceea ce a făcut ca țara noastră să treacă de la un exportator net de energie la un importator;
• lipsa interconexiunilor dintre Austria și Ungaria, care face ca importul de energie ieftină din Occident să nu poată avea loc fizic;
• atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice din Ucraina, care mai departe e nevoită să compenseze din importuri.

Termocentralele de la Iernut, Mintia și noi capacități pe gaze la Complexul Energetic Oltenia sunt câteva capacități care vor intra în producție în următoarea perioadă.

Citește și: Pescobar se pregătește de lansarea unei noi afaceri surprinzătoare: „Voi face primul lanț de fast-food LGBT din lume”

Cât a fost consumul în cea mai friguroasă zi din an

Miercuri, consumul de gaze al României a fost de 59,3 milioane de metri cubi. Din această cantitate, 23,5 milioane de metri cubi au provenit din producția internă, 18,6 milioane de metri cubi au fost extrase din depozitele subterane, iar 17,2 milioane de metri cubi au fost importate, potrivit datelor publicate de Transgaz, operatorul național de transport al gazelor.

În ceea ce privește nivelul stocurilor, depozitele de gaze din România sunt ocupate în proporție de 41,23%, conform informațiilor furnizate de Gas Infrastructure Europe.

Prin comparație, media la nivelul Uniunii Europene este de 33,02%. Bulgaria înregistrează un grad de umplere de 46,38%, iar Polonia de 55,94%.

Există însă și țări cu un nivel mai scăzut al rezervelor, precum Franța (23,56%), Germania (22,99%) și Danemarca (28,71%). La polul opus se află țările cu climă mai blândă, cum sunt Portugalia (76,69%), Spania (56,87%) și Italia (50,47%).

Citește și: Scenariul de coşmar prevăzut de Andrei Caramitru. Ce va face Bolojan: „E foarte posibil ca spre sfârşitul anului să naţionalizeze pilonul 2 şi să crească TVA la 24%”

Liberalizarea prețurilor, amânată până în 2027

Începând cu 1 aprilie, piața gazelor ar urma să fie liberalizată, măsură care ar putea aduce majorări de preț cuprinse între 8% și 20% pentru consumatorii casnici.

În acest context, premierul Ilie Bolojan a anunțat prelungirea reglementării prețurilor până la 31 martie 2027.

Marți, Ministerul Energiei a pus în consultare publică proiectul de ordonanță de urgență care stabilește noul cadru. Potrivit documentului, prețul final plătit de consumatorii casnici va include costurile de achiziție și furnizare, tarifele reglementate de ANRE, precum și taxele aferente, respectiv TVA și accizele.

Totodată, prețul la producători va rămâne plafonat, însă furnizorii nu vor mai beneficia de mecanisme de compensare.

În perspectivă, din 2027 este estimată intrarea în producție a zăcământului Neptun Deep din Marea Neagră, ceea ce ar putea aduce cantități suplimentare de gaze pe piață și, implicit, o posibilă scădere a prețurilor.