Profesorul Vlad Ciurea a vorbit în cadrul recent despre bolile moștenite genetic și despre cum ajungem să atragem singuri bolile.

”Dimineața, trebuie să ne trezim cât mai devreme, să deschidem geamurile larg și să facem câteva exerciții de inspirație și expirație. Un profesor din Academia rusă, care a trăit o perioadă în Siberia, spune că se poate trăi 150 de ani cu aerul curat din Siberia.

Alte Articole

Cristina Spătar, dată afară din casă chiar de Moș Nicolae, ...

Două cazuri de difterie, confirmate în România

Focar de rujeolă într-o școală din București. Medic: ”Avem ...

Aerul acela să intre în plămâni. Acele mici exerciții fizice ajută creierul să se încălzească, să pornească toate circuitele.

Apoi, să bem două pahare de apă la temperatura camerei. Primul este extraordinar, pentru că evacuează toate ‘dejectele’ tubului digestiv. Al doilea pahar cu apă este foarte bun pentru că intră în circulație și pune ”locomotiva” în mișcare”, a explicat prof. dr. Vlad Ciurea.

Invitat în cadrul podcastului realizat de Mihai Morar, “Fain și Simplu“, neurochirurgul a vorbit despre moștenirea genetică și despre cum ajungem să ne atragem singuri bolile.

“Informația pe care o primim se răspândește în tot creierul și în tot corpul. Este dovedit, toți au spus că starea de bine, de optimism, creează anumite substanțe care evoluează spre bine sau spre rău.

Chiar un savant, prof. acad. dr. Leon Dănăilă a folosit și o frază în direcția aceasta: starea de negativism, de pesimism, duce la scăderea imunității organismului și duce la acel lucru groaznic de boli neurogenerative: Alzheimer, demență, Parkinson și la bolile neoplazice, adică cancere”, a declarat medicul neurochirurg Vlad Ciurea.

În momentul în care a fost întrebat cât de mult se moștenesc bolile și cât de mult le pornim noi, în funcție de experiențele noastre și nformațiile pe care le primim, Vlad Ciurea spune că: “noi avem 20.000 de gene, alții spun mai multe, nu contează numărul, dar aceste gene acumulează ce am căpătat de-a lungul timpului.

Aceste gene au în capacitatea lor ce boală doriți. Sunt marcate pe aceste gene. Deci dacă noi, în copilărie, am trăit într-un mediu curat din toate punctele de vedere, am primit de la părinții noștri, care au fost în zona respectivă cele mai bune elemente genetice.

Dacă din contră, am fost în zone conflictuale, de război, de restricții alimentare, de restricții de apă, de nesomn, am primit cu totul altă încărcătură genetică care sunt stocate la noi.
Ne ducem în fața lumii cu aceste bagaje. Ne expune mediul înconjurător, poluarea, defrișările, schimbarea apei, a naturii, certurile, scandalurile, toate acestea ne apasă clapele negre.

Eu am o moștenire genetică foarte bună. Noi, în familie, n-am avut cancere, leucemii, boli de demență, Alzheimer, diabet.

Nici în familia tatălui meu, nici a mamei. Dar sigur în genele mele, în această moștenire am această problemă, totul este să nu apăs pe ele”.

Vlad Ciurea: Dulcele benefic pentru creier

Cât despre alimente benefice pentru creier, neurochirurgul precizează că dulcele este foarte bun, dar nu zahărul, ci un dulce sănătos, cum sunt mierea de albine și ciocolata neagră.

”Creierul are două puncte de activitate maximă: între 10.00 -12.00 și 16.00 -18.00. Dacă a obosit, putem să-i dăm un pic de cafea, pe care să o bem încet. Creierul așteptă să fie răsplătit cu un dulce bun, dar fără zahăr”, mai spune medicul.

E foarte important să ne și odihnim, creierul are nevoie de odihnă suficient, dar are nevoie și de socializare, zâmbete, mișcare.

”Trei lucruri importante: vorbire, scriere, mișcare. Și încă ceva. Am uitat să apreciem muzica adevărată și, mai grav, am uitat să dansăm. Dansul este dovedit că previne întâlnirea cu Alzheimer”, spune profesorul Ciurea.