„Vor exista disponibilizări în sectorul bugetar, poate 10-15.000 de posturi sau mai mult”. Dilema Guvernului Bolojan în fața reducerii cheltuielilor statului

Premierul Ilie Bolojan susține că bugetul pentru 2026 ar putea să fie finalizat tocmai în luna ianuarie 2026, având în vedere că înainte de adoptarea lui vor trebui aprobate toate legile care să asigure „un buget predictibil”.

Ilie Bolojan ar pregăti disponibilizări în sectorul bugetar

Cu toate acestea, Ilie Bolojan va trebui să reducă cheltuieli de 50 de miliarde de lei ale statului, aproximativ 10 miliarde de euro, pentru a se încadra într-o țintă de deficit bugetar de 6,4% din PIB, susține analistul economic Adrian Negrescu pentru Ziare.com.

Citește și : Hidroelectrica, decizie care va costa scump România. Compania a ANULAT procesul de numire a unui director general

Premierul Ilie Bolojan a instruit ministerele să reducă până la 10% din fondul salarial comparativ cu anul 2025, însă asta nu înseamnă neapărat concedieri, decât în cazul în care există personal excedentar. Alte ministere pot economisi prin limitarea sporurilor sau măsuri similare.

Alte articole

ABONAMENTELE care îți mănâncă banii fără să-ți dai seama. Cum să oprești cheltuielile „invizibile”, înainte să-ți golească portofelul

EXCLUSIV Marcel Ciolacu, un nou atac devastator la adresa lui Ilie Bolojan. „Dom’ne, unde vrei să duci ţara?”

Adrian Negrescu susține că nu poate fi exclusă varianta ca tăierile salariale să aibă loc în paralel cu o serie de concedieri.

„Probabil statul va tăia din cheltuielile cu bunuri și servicii, din cheltuielile de investiții și va reduce anvelopa salarială în sectorul bugetar, în așa fel încât cheltuielile să fie reduse cu minim 20 de miliarde de lei din factura totală de 50 de miliarde. Alte 30 de miliarde de lei vor veni probabil din reducerea evaziunii fiscale, din creșterea unor taxe sau din modificările fiscale pe care le vom vedea în perioada următoare. În esență, aproximativ 30 de miliarde trebuie să vină din creșterea veniturilor la buget și din combaterea evaziunii fiscale.

Totuși, trebuie să fim realiști: vor exista disponibilizări în sectorul bugetar — fie prin eliminarea unor posturi neocupate, fie prin alte măsuri — poate 10–15.000 de posturi sau mai mult, și aceste disponibilizări sunt greu de evitat în contextul unei consolidări fiscale serioase.

Alternativa la aceste reduceri de cheltuieli ar fi majorarea taxelor — ceea ce probabil nimeni nu își dorește, având în vedere situația economică — sau ca România să găsească soluții pentru a se împrumuta suplimentar peste cele aproape 45 de miliarde de euro pe care va trebui să le împrumute anul viitor”, a transmis acesta.

Compromis între opinia publică și mediul privat

Adrian Negrescu a explicat compromisul la care Ilie Bolojan va ajunge pentru a calma opinia publică și a nu deranja mediul privat, fiind vorba despre tăierea din bugetele instituțiilor, ca oamenii să nu fie afectați pe termen scurt.

„Soluția la care va ajunge, foarte probabil, e să taie din bugetele instituțiilor, prin legea bugetului, în așa fel încât să eviți, pe cât posibil, tăieri brute din cheltuielile salariale. Adică să limitezi cheltuielile cu bunuri și servicii, să amâni sau să reproiectezi investițiile neesențiale și să optimizezi cheltuielile din sectorul bugetar astfel încât să nu afectezi veniturile oamenilor pe termen scurt.

Contează foarte mult să jongleze cu măsurile, astfel încât impactul social să fie cât mai mic. De aceea Ministerul Muncii ar trebui, de exemplu, să pregătească programe de reconversie profesională şi de formare gratuite pentru persoanele afectate, iar alte instituții să vină cu niște cursuri de recalificare pentru cei disponibilizați, pentru a nu genera o problemă socială severă — mulți dintre cei care ar rămâne fără loc de muncă au credite, familii și obligații financiare”, a continuat analistul.

Între timp, ministerul Finanțelor ia măsuri pentru îmbunătățirea colectării la bugetul de stat, iar analistul arată că problema nu este reprezentată de salariile de la stat, ci de colectarea deficitară a banilor la bugetul de stat de către ANAF.

„S-au făcut pași importanți la Ministerul Finanțelor spre digitalizarea operațiunilor fiscale. În prezent, Ministerul are acces la date despre facturi și bonuri fiscale care circulă în economie; contează foarte mult modul în care interpretează aceste date și cum construiește analize de risc pentru a identifica operațiunile ne-fiscalizate. Problema majoră rămâne evaziunea, în special fraudele tip „carusel” pe TVA: avem o neîncasare la TVA de aproape 9 miliarde de euro pe an din astfel de scheme. Sper ca în 2026 capacitatea de identificare și blocare a acestor companii să fie mult mai bună, iar modificările fiscale din pachetele legislative care vizează insolvența și funcționarea anumitor firme să pună piedici celor care în prezent evită plata taxelor.

Citește și : Facturile la electricitate, care s-au dublat după eliminarea plafonării, urmează să crească din nou. La gaze, estimările pentru această iarnă ajung la 1.000 lei/lună

În acest moment, cheltuielile cu salarizarea din sectorul bugetar sunt în jur de 160 de miliarde de lei, iar cheltuielile sociale (pensii etc.) se ridică la circa 220 de miliarde. Împreună acestea absorb o mare parte din veniturile statului — cam 90% din ce se încasează din taxe și impozite. Pe deasupra, statul plătește dobânzi semnificative la împrumuturi — în 2025 sunt estimări de ordinul a 13 miliarde de euro pentru dobânzi — și, din păcate, o parte importantă din cheltuieli este acoperită prin împrumut. Un leu din trei cheltuiți acum de stat este, în esență, împrumutat, pentru că permitem companiilor să facă evaziune fiscală”, a conchis Adrian Negrescu.