Vortexul polar dă peste cap primăvara 2026: frig, ninsori și schimbări bruște de vreme. Vremea se va menține frumoasă și luni, când temperaturile vor ajunge la 25 de grade, însă de marți va urma un nou episod de răcire, care va persista toată săptămâna, inclusiv de Paște, potrivit meteorologilor.

Vortexul polar, motorul iernii în emisfera nordică, intră în faza finală de destrămare

Răcirea se accentuează de miercuri, când maximele de temperatură se vor situa între 6 și 16 grade: „De miercuri, valorile termice vor continua să scadă în toată țara și se vor situa sub cele normale pentru această perioadă. Maximele se vor situa între 6 și 16 grade”.

„Marți, pe parcursul zilei va ploua izolat în Nord-Est, iar în a doua jumătate a zile vor fi precipitații predominant sub formă de ploaie în Moldova, Dobrogea și în Estul Munteniei și al Transilvaniei, iar la munte local vor predomina ninsorile și se va depune strat nou de zăpadă”, potrivit ANM.

Primăvara anului 2026 începe sub semnul unor schimbări atmosferice spectaculoase. Vortexul polar, motorul iernii în emisfera nordică, intră în faza finală de destrămare, dar efectele sale continuă să se resimtă puternic.

Alte articole

Prognoza meteo. Fenomene periculoase anunțate de meteorologi în weekend: ploi, descărcări electrice și grindină

Prognoza meteo. Inversiunea termică aduce alternanţe periculoase. Romica Jurcă anunţă ninsori şi ploi cu tunete şi fulgere până la Florii 2026

Deși în mod normal acest sistem slăbește odată cu încălzirea sezonieră, anul acesta el lasă în urmă un nucleu rece activ în straturile inferioare ale atmosferei. Rezultatul: episoade de frig neobișnuit și ninsori târzii în special în America de Nord, dar cu influențe și asupra Europei, potrivit Severe Weather.

Vortexul polar a luat o întorsătură neașteptată: Iarna s-ar putea prelungi în Europa. Căldura de acum e doar un preview la vară

Deși calendaristic primăvara este deja instalată, atmosfera nu pare pregătită să lase complet în urmă iarna. Vortexul polar se destramă în mod obișnuit în această perioadă, însă în aprilie 2026 continuă să influențeze vremea, inclusiv în Europa, unde sunt posibile noi episoade de răcire și instabilitate.

Vortexul polar din stratosferă intră în ultima etapă sezonieră și trece prin așa-numitul proces de „încălzire finală” (Final Warming), care marchează sfârșitul dominației sale din timpul iernii. Pe măsură ce această circulație de la mare altitudine slăbește, eliberează nucleul vortexului din straturile inferioare ale atmosferei, ceea ce duce la noi efecte meteo în emisfera nordică, scrie Severe Weather.

Analizele arată că un nucleu rezidual al vortexului polar rămâne activ în atmosfera joasă, în special deasupra Americii de Nord și estului Canadei. Acesta poate genera episoade de frig târziu și chiar ninsori în Statele Unite, dar influențele se resimt și în Europa, prin modificări ale circulației aerului.

Vortexul polar este, pe scurt, o circulație amplă de aer rece care se formează în jurul regiunilor polare și se extinde de la sol până în stratosferă, la peste 50 de kilometri altitudine. În mod normal, el acționează ca o barieră care ține aerul rece blocat în zona Arctică. Primăvara însă, această „barieră” slăbește și permite aerului rece să coboare mai ușor spre latitudini mai joase.

Pe timpul iernii, perturbările vortexului pot duce la episoade severe de frig. Acestea apar adesea în urma fenomenului de încălzire stratosferică, când temperaturile cresc brusc la altitudine și destabilizează întregul sistem. În acest an, vortexul a fost deja mai slab, iar acum intră în faza finală de disipare.

Vreme caldă luni, 6 aprilie, în România – temperaturi de până la 25°C. ANM anunță ploi, vânt puternic și ninsori la munte

Pe măsură ce vortexul din stratosferă se destramă, influența sa directă scade, dar efectele nu dispar complet. Undele generate în atmosferă pot împinge nucleul rece din straturile inferioare către anumite regiuni, inclusiv Europa, ceea ce explică variațiile bruște de temperatură.

La începutul lunii aprilie, acest nucleu de presiune joasă rămâne activ deasupra estului Canadei și Atlanticului de Nord. În acest context, Europa este influențată de un flux de aer mai cald din vest, ceea ce aduce temperaturi apropiate de normal sau ușor peste. Totuși, această stabilitate este temporară.

Spre mijlocul lunii, modelul atmosferic se schimbă din nou. Nucleul vortexului polar rămâne activ în zona Canadei, iar în nordul Europei se instalează o zonă de presiune ridicată. Această combinație poate favoriza pătrunderea aerului rece spre continent, iar temperaturile ar putea coborî sub valorile normale pentru această perioadă, chiar și cu 10 grade Celsius.

În vestul și centrul Europei sunt așteptate ploi mai frecvente, în timp ce nordul continentului ar putea avea perioade mai uscate, sub influența presiunii ridicate.

Pe măsură ce luna avansează, vortexul polar continuă să slăbească, însă atmosfera poate intra într-un alt tipar interesant, cunoscut sub numele de „Omega Blocking”. Este o configurație în care o zonă de presiune ridicată rămâne blocată între două zone de presiune joasă, ceea ce duce la contraste puternice de vreme.

Într-un astfel de scenariu, nordul Europei ar putea avea temperaturi mai ridicate, în timp ce restul continentului ar resimți o tendință de răcire și instabilitate, cauzată de pătrunderea aerului rece dinspre nord.

El Niño se întoarce în această vară

Fenomenul climatic El Niño ar putea reveni în lunile următoare, după aproape doi ani de condiții La Niña. Acesta apare atunci când apele Oceanului Pacific devin mai calde decât media, și poate influența vremea în multe regiuni ale lumii.

Fenomenul El Niño – Southern Oscillation (ENSO) reprezintă un ciclu natural format din două faze: El Niño și La Niña. De obicei, El Niño aduce ploi abundente în vestul Americii de Sud, în timp ce Asia de Sud-Est și regiunea Amazonului se confruntă cu seceta. De asemenea, El Niño tinde să reducă numărul uraganelor din Atlantic.

Din Thailanda până în Australia, fenomenul El Niño crește probabilitatea apariției secetelor, iar din Columbia până în Peru, pe cea a inundațiilor.Efectele asupra Europei sunt mai greu de estimat, dar la nivel global, El Niño poate contribui la creșterea temperaturilor. În acest context, există șanse ca 2026 să devină cel mai cald an din perioada de observații instrumentale.

Ce este vortexul polar și de ce influențează vremea

Vortexul polar este o circulație atmosferică vastă care se formează deasupra regiunilor polare în timpul iernii. Acesta funcționează ca un „zid” de aer rece, menținând temperaturile scăzute concentrate în apropierea polilor.

Citește și: Temperaturi de până la 30 de grade Celsius în mijlocul primăverii. Când începe primul val de căldură

Structura sa are două componente principale: una în stratosferă, la altitudini mari, și una în troposferă, mai aproape de sol. Primăvara, partea superioară începe să se dezintegreze, dar cea inferioară poate rămâne activă, generând instabilitate meteo.

Vortexul polar stratosferic intră în faza numită „încălzire finală”

În aprilie, vortexul polar stratosferic intră în faza numită „încălzire finală”. Acest proces marchează sfârșitul dominației sale de iarnă, pe măsură ce temperaturile cresc în zona polară.

Totuși, această destrămare nu aduce neapărat stabilitate. Din contră, poate declanșa efecte inverse: fragmente de aer rece se desprind și se deplasează spre latitudini mai joase, provocând episoade de vreme severă.