Vortexul polar se rupe, iarna revine în forță cu ninsori și ger în februarie. Unde lovește urgia albă

Cu toate că aceste evenimente semnalează de obicei o perioadă de erupție arctică, evoluția din 2026 se confruntă cu o interferență atmosferică ce complică prognozele de sfârșit de iarnă pentru SUA, Canada și Europa, scrie Severe Weather Europe.

Atmosfera emisferei nordice traversează o perioadă de tranziție importantă, pe fondul unei încălziri accentuate la nivelul stratosferei, fenomen care afectează stabilitatea vortexului polar. Potrivit meteorologilor, efectele acestui proces nu se vor resimți uniform, deoarece dinamica atmosferică este temporar „echilibrată” de Oscilația Madden–Julian, o undă tropicală puternică ce influențează circulația globală a aerului.

Vezi și Prognoza meteo. Iarna grea se întoarce, se depune strat nou de zăpadă, iar temperaturile scad sub pragul de îngheţ

Această interacțiune va acționa, pe termen scurt, ca un scut pentru anumite regiuni din centrul și estul Statelor Unite, unde temperaturile vor rămâne peste valorile obișnuite, chiar dacă vortexul polar începe să se dezorganizeze la altitudine. Specialiștii avertizează însă că acest efect este temporar.

Alte articole

EXCLUSIV Vortexul polar schimbă vremea în februarie. Florinela Georgescu (ANM): „Reapar ninsorile la munte şi perioadele de ger”

Un fenomen mai „periculos” decât vortexul polar urmează în luna februarie, un nou ciclon-bombă aduce ninsori

Pe măsură ce legătura dintre stratosferă și atmosfera inferioară se va reface, există riscul reapariției unor valuri de aer polar rece în ultima parte a lunii februarie și la început de martie, cu impact asupra Statelor Unite, Canadei și unor zone din Europa.

Vortexul polar reprezintă o vastă circulație de aer extrem de rece care se rotește deasupra regiunilor polare, extinzându-se de la suprafață până la peste 50 de kilometri altitudine. Atunci când este puternic, acesta reține aerul rece în apropierea polilor, favorizând ierni mai blânde în regiunile temperate.

Problemele apar în momentul în care vortexul este perturbat. Creșterile bruște ale temperaturii și presiunii din stratosferă — cunoscute sub denumirea de evenimente de încălzire stratosferică (SSW) — pot destabiliza sau chiar fragmenta vortexul polar. În astfel de situații, aerul rece este eliberat spre latitudinile medii, provocând episoade severe de iarnă.

Meteorologii estimează că punctul de slăbire majoră a vortexului polar va fi în jurul datei de 15 februarie, însă procesul a început deja. Primele efecte se traduc printr-o nouă incursiune de aer rece în anumite regiuni ale Statelor Unite, concomitent cu extinderea unor temperaturi peste normal în alte zone ale Americii de Nord.

În Europa, masele de aer polar rece se concentrează în prezent în nord-estul continentului. Un sistem de joasă presiune din Atlantic limitează însă deplasarea acestui aer rece către vest și centru. Cu toate acestea, prognozele indică o extindere treptată a zonei reci spre nord-vestul Europei, inclusiv către Marea Britanie, Irlanda și regiunile central-nordice.

Modelele meteo arată că, în cazul unei slăbiri a circulației atlantice, temperaturile sub normal ar putea avansa mai mult spre vestul continentului, deși nucleul aerului rece va rămâne, cel mai probabil, în nord și nord-est.

Citește și Turbion polar cu ger şi strat pufos de zăpadă. Elena Mateescu: „Vom avea ninsori în trei sferturi de ţară. Noaptea va fi iar frig pătrunzător inclusiv în Bucureşti”

Cum va evolua vremea în România

În ceea ce privește România, Administrația Națională de Meteorologie anunță o evoluție oscilantă a vremii. După un debut de perioadă mai rece, temperaturile vor crește temporar, urmând ca ulterior să se înregistreze noi episoade de răcire, însoțite local de precipitații.

Pentru următoarele două săptămâni, media temperaturilor maxime va fi de aproximativ 9 grade Celsius, urmând o scădere accentuată până spre 2 grade. Ulterior, valorile diurne vor urca din nou, atingând în jur de 13 grade în data de 12 februarie. După 15 februarie este așteptată o nouă răcire, cu maxime medii de aproximativ 6 grade, urmate de o creștere treptată până la circa 10 grade spre finalul intervalului de prognoză.