VOTUL prin corespondenţă intră în procedură parlamentară. Senatul, prima cameră sesizată

După avizul dat marţi de Comisia de Cod electoral, Senatul este prima Cameră sesizată în cazul proiectului votului prin corespondenţă, iar Camera Deputaţilor este for decizional.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a anunţat, miercuri, decizia Biroului Permanent privind proectul votului prin corespondenţă. „În şedinţa Biroului Permanent convocat în mod special pentru rezolvarea acestei chestiuni, am hotărât să trimitem proiectul de lege tuturor senatorilor şi am stabilit, până luni, la ora 10.00, termenul de depunere al amendamentelor”, a declarat Tăriceanu.

Preşedintele Senatului a afirmat că raportul Comisiei de Cod electoral privind legea votului prin corespondenţă ar putea să fie transmis Biroului Permanent al Senatului tot luni, astfel încât membrii BP să îl poată discuta în şedinţa programată pentru ora 13.00.

Tăriceanu a mai afirmat că se doreşte respectarea angajamentului asumat de coaliţia de guvernare de a adopta în Parlament legea votului prin corespondenţă, „astfel încât votul pentru alegerile viitoare din anul 2016 să se facă în aşa manieră încât să permită tuturor românilor din străinătate să voteze neîngrădit”.

Alte articole

Nicușor Dan a retrimis în Parlament, spre reexaminare, o lege adoptată recent

Angajații de la Senat „trimiși acasă” de Ilie Bolojan au ajuns, de fapt, la alte instituții de stat. Restructurări numai pe hârtie

Citeşte şi PROIECTUL privind votul prin corespondenţă, întocmit de AEP. AVIZ FAVORABIL, dat în Parlament

Călin Popescu Tăriceanu a reluat o parte din observaţiile făcute cu o zi înainte pe tema votului prin corespondenţă, în calitate de copreşedinte ALDE, afirmând că „modalitatea de vot prin corespondenţă este una complicată, birocratică, greoaie”.

„Modalitatea de vot prin corespondenţă este una complicată, birocratică, greoaie şi sugerez, o să fac în acest sens o discuţie cu colegii din ALDE, să facem o propunere de amendare a legii pentru o procedură mai simplă, mai simplificată, în baza căreia, folosind modelul german, cetăţenii români din străinătate care vor să voteze se duc, se înregistrază la ambasadă sau la consulat, în aşa fel încât autorităţile să poată redimensiona secţiile de votare în funcţie de numărul celor care s-au înscris pentru vot şi nu au altă procedură de făcut decât să vină în ziua votulu şi să îşi exercite dreptul constituţional”, a reiterat Tăriceanu.

Acesta a mai spus că votul prin corespondenţă nu este singura posibilitate, afirmând că ar terbui să se ţină cont de intesesul cetăţenului, în primul rând, nu de cel al partidelor.

„Nu este obligatoriu să fie vot prin corespondenţă, eu cred că trebuie să scăpăm de stereotipuri pentru că ceea ce ar trebui să urmărim este, în primul rând, interesul cetăţeanului şi nu interesul partidelor. Interesul cetăţeanului este să fie cât mai puţin tracasat, pus pe drumuri, obligat să facă birocraţie„, a spus copreşedintele ALDE.

Preşedintele Sentului a precizat însă că, până la urmă, „opţiunea Parlamentului va fi suverană şi partidele vor trebui să explice de ce au ales o soluţie sau cealaltă”.

Întrebat dacă va vota împotriva legii votului prin corespondenţă dacă amendamentele propuse de ALDE nu vor fi acceptate, Tăriceanu a refuzat să ofere un răspuns.

„Nu ştiu, o să vedem. Eu cred că este normal ca noi, din partea ALDE, cu o viziune liberală asupra societăţii, să avem propriul nostru punct de vedere. Nu mă interesează ce vor celelalte partide”, a răspuns Tăriceanu, adăugând că ALDE nu se opune „unei soluţii pentru a permite votul românilor din străinătate şi acum este permis votul, numai că la ultimele alegeri s-au constatat o serie de dificultăţi, iar această problemă trebuie rezolvată cumva”.