VOUCHERE DE VACANŢĂ, schimbare uriaşă, cum poţi obţine sume mai mari de la stat, ce trebuie să ştie toţi beneficiarii

VOUCHERE DE VACANŢĂ 2019. Sezonul estival 2018 a fost unul dintre cele mai bune din ultimii 20 de ani pe litoral şi la munte, încasările înregistrând o creștere de 25%.

Guvernul a decis ca toţi salariaţii din sistemul public să beneficieze şi în următorii doi ani, 2019 – 2020, de vouchere de vacanţă în valoare de 1.450 de lei/persoană.

Hotelierii şi agenţiile de turism propun acordarea voucherelor de vacanță în format electronic, sub forma unui card, care ar simplifica modalitatea de plată.

Reprezentanţii Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR) au declarat recent, într-o conferinţă de presă, că sistemul voucherelor de vacanţă ar trebui îmbunătăţit prin folosirea lor în extrasezon şi în anumite regiuni ale ţării, deoarece utilizarea lor cu preponderență în sezonul estival, lunile iulie şi august, pe Litoral, conduce la scumpiri şi la scăderea numărului de turişti străini.

S-a spus că turismul pe Litoral şi în Deltă nu se poate dezvolta într-un ritm susținut decât dacă sezonul va fi de nouă luni pe an, urmărindu-se atragerea de turiști români și străini și în celelalte luni ale anului.

De asemenea, s-a observat că voucherele folosite s-au concentrat pe unele regiuni, şi nu pe cele pe care se dorea dezvoltarea lor conform strategiei de ecoturism. S-a propus chiar ca voucherele să fie date cu valabilitate în extrasezon.

Acordarea în continuare a voucherelor de vacanță în sistemul bugetar a avut ca urmare pentru companiile de turism creșterea vânzărilor pentru toate destinațiile turistice românești.

De exemplu, reprezentanții companiei de călătorii EXIMTUR au menționat că, pentru sezonul 2019, locurile pe litoral s-au vândut în proporție de 60% , iar estimările sunt că până la jumătatea lunii iunie acestea se vor epuiza. Pe primul trimestru al anului 2019, vânzările aferente desinațiilor de pe litoral au fost mai mari cu 87% față de același trimestru din anul 2018.

Sezonul estival a început și pe primul loc ca destinație se află stațiunile de pe litoral, măcar și pentru un week-end.

În topul preferințelor turiștilor români se află stațiunile Mamaia și Eforie Nord. Sunt foarte căutate noile hoteluri deschise în ultimii ani în partea de nord a stațiunii Mamaia datorită serviciilor moderne pe care le acordă: plajă proprie cu șezlonguri incluse, piscină, loc de joacă pentru copii etc.

În stațiunea Eforie Nord, sunt deosebit de solicitate unitățile hoteliere care oferă turiștilor proceduri SPA și proceduri de tratament.

Și în sudul litoralului românesc s-au făcut investiții având ca scop creșterea numărului de turiști. În stațiunile Venus și Saturn, unitățile hoteliere au fost supuse unui proces amplu de renovare care a dus la creșterea numărului de hoteluri de 3 și 4 stele.

Potrivit datelor anunțate de Institutul Național de Statistică, la 31 iulie 2018 România avea un număr de 353.300 locuri de cazare turistică; cele mai multe locuri se aflau în hoteluri cu 196.700 locuri, apoi pensiunile agroturistice cu 48.600 locuri, pensiunile turistice cu cu 35.800 locuri, vilele turistice cu 16.000 locuri și hosteluri cu 14.200 locuri.

Pentru dezvoltarea în continuare a turismului românesc trebuie acordată importanţă și creșterii investițiilor în infrastructură. Este un lucru știut că multe obiective turistice se confruntă cu problema drumurilor rutiere care nu le permit turiștilor să ajungă în bune condiții la destinație.

Sistemul voucherelor de vacanţă ar trebui îmbunătăţit prin folosirea lor în extrasezon şi în anumite regiuni ale ţării, întrucât utilizarea lor doar în lunile iulie şi august, pe Litoral, duce la scumpiri şi la scăderea numărului de turişti străini, au declarat, miercuri, reprezentanţii Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR), într-o conferinţă de presă. 

Lista uniăţilor de turism care acceptă vouchere de vacanţă  

Vouchere de vacanţă 2019. Românii care au primit, sau urmează să primeazcă voucherele de vacanță, pot să își aleagă agenția de turism cât și pensiunea sau hotelul în care doresc să își petreacă vacanța.

Vouchere de vacanţă 2019. În documentul atașat puteți găsi atât agențiile cât și unitățile de cazare din fiecare județ care acceptă tichetele de vacanță emisă de Cheque Dejeuner, Sodexo și Edenred.

Valoarea totală a voucherelor de vacanță este de 1450 de lei ia filele au valori de 50 sau 100 de lei. 

Vezi documentul aici

Aproape 80% dintre angajații la stat vor primi voucherele de vacanță pe 2019 până la 1 iunie, astfel încât aceștia își pot achita deja concediul dacă au de gând să plece în iunie. Restul de 20% ar urma să le primească în cursul lunii iunie, mai ales că hotelierii pun presiune pe Guvern să nu amâne acordarea acestui beneficiu.

VOUCHERE DE VACANŢĂ 2019, TICHETE DE VACANŢĂ 2019. Sistemul voucherelor de vacanţă ar trebui îmbunătăţit prin folosirea lor în extrasezon şi în anumite regiuni ale ţării, întrucât utilizarea lor doar în lunile iulie şi august, pe Litoral, duce la scumpiri şi la scăderea numărului de turişti străini, au declarat, miercuri, reprezentanţii Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR), într-o conferinţă de presă.

Dragoş Anastasiu, vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism şi membru în grupul de lucru pe turism din CDR, a afirmat că reprezintă o problemă faptul că tichetele sunt folosite în principal în sezonul estival. 

„Toată lumea se îmbulzeşte pe litoral vara şi în weekend şi atunci cresc preţurile, că aşa este legea cererii şi a ofertei. Un alt efect colateral este inhibarea incoming-ului, pentru că hotelierii pe două luni au venituri crescute cu mai mulţi turişti cu preţuri mai bune şi atunci nu mai vor să se complice cu străinii”, a spus Anastasiu.

El a arătat că turiştii străini au nevoie de un lanţ de chartere din aprilie până în octombrie, iar ei în iulie şi august nu mai găsesc locuri.

„Astfel că turismul de Litoral şi de Deltă nu are o şansă reală de dezvoltare sustenabilă decât dacă sezonul este de nouă luni şi asta nu se poate face decât cu mulţi turişti străini, combinat şi cu români. Ca politică publică, eu aş fi făcut-o altfel. De exemplu: aş fi dat voucherele cu valabilitate în extrasezon. Dacă ai sezon doar două-trei luni, nu-ţi permiţi să ai o echipă stabilă, să bagi bani în pregătirea profesională, oamenii vin şi pleacă, lucrezi cu studenţi şi zilieri. Problema noastră este sezonalitatea, nouă luni, iar nouă luni înseamnă să facem şi altceva decât să stăm la soare. Să facem călărie, cantonamente, evenimente, muzică, multe, multe, multe”, a precizat Anastasiu.

La rândul său, Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii şi membru în grupul de lucru pe turism al CDR, a arătat că voucherele de vacanţă au însemnat un suflu pentru turismul românesc, doar că acest sistem trebuie îmbunătăţit.

„Eu am fost ministrul care a introdus voucherele de vacanţă şi ceea ce trebuie să avem în vedere este calitatea politicilor publice. Noi avem o politică publică, am văzut nişte consecinţe, şi nu facem nimic să schimbăm. Este un efect faptul că un privat poate plăti mai mult, pentru că piaţa a fost distorsionată de cineva care are vouchere de vacanţă. Atunci această politică publică trebuie îmbunătăţită, în sensul că am sesizat că voucherele s-au concentrat pe unele regiuni şi nu pe cele pe care noi le voiam dezvoltate în strategia de ecoturism. Bun, schimbăm şi spunem că voucherele pot fi folosite numai în acele regiuni, ca să le impulsionăm. Doi: am sesizat că voucherele au fost folosite doar în vârf de sezon. Schimbăm reglementarea şi spunem că pot fi folosite numai în extrasezon. Corelăm cu vacanţa copiilor şi ne uităm şi în alte zone. Asta înseamnă politică publică. Pentru că dacă blamăm cu totul acea politică, pierdem cu toţii”, a completat el.

Opinia lor este susţinută şi de Daniel Mischie, de asemenea membru în grupul de lucru pe turism din CDR.

„Voucherele de vacanţă sunt un boost extraordinar, un impuls extraordinar pe termen scurt pentru turism. Sigur, 400 de milioane puteau fi cheltuiţi şi altfel decât gratis. Şi nu se referă doar la bugetari, ci şi la mediul privat. Şi o parte dintre noi putem lua tichete de vacanţă în aceleaşi condiţii ca şi tichetele de masă. În momentul în care piaţa se echilibrează, dacă tu vrei să beneficiezi de tichete de vacanţă, poţi să accepţi tichete de vacanţă ca operator. Dacă tu ai foarte mulţi nemţi la uşă cu suta de euro pentru cazare, atunci poţi să nu accepţi tichete de vacanţă. A, e mult mai simplu azi să încasezi tichete de vacanţă şi să stai liniştit, decât să aduci neamţul cu suta de euro la cazare. Dar nu uitaţi că resuscitarea turismului din România, pe termen scurt, e foarte importantă”, a arătat Mischie.

VOUCHERE DE VACANŢĂ 2019, TICHETE DE VACANŢĂ 2019. Sistemul voucherelor de vacanţă ar trebui îmbunătăţit prin folosirea lor în extrasezon şi în anumite regiuni ale ţării, întrucât utilizarea lor doar în lunile iulie şi august, pe Litoral, duce la scumpiri şi la scăderea numărului de turişti străini, au declarat, miercuri, reprezentanţii Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR), într-o conferinţă de presă.

Dragoş Anastasiu, vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism şi membru în grupul de lucru pe turism din CDR, a afirmat că reprezintă o problemă faptul că tichetele sunt folosite în principal în sezonul estival. 

VOUCHERE DE VACANŢĂ 2019, veste proastă pentru bugetari: „Nu sunt o soluţie”

„Toată lumea se îmbulzeşte pe litoral vara şi în weekend şi atunci cresc preţurile, că aşa este legea cererii şi a ofertei. Un alt efect colateral este inhibarea incoming-ului, pentru că hotelierii pe două luni au venituri crescute cu mai mulţi turişti cu preţuri mai bune şi atunci nu mai vor să se complice cu străinii”, a spus Anastasiu.

El a arătat că turiştii străini au nevoie de un lanţ de chartere din aprilie până în octombrie, iar ei în iulie şi august nu mai găsesc locuri.

„Astfel că turismul de Litoral şi de Deltă nu are o şansă reală de dezvoltare sustenabilă decât dacă sezonul este de nouă luni şi asta nu se poate face decât cu mulţi turişti străini, combinat şi cu români. Ca politică publică, eu aş fi făcut-o altfel. De exemplu: aş fi dat voucherele cu valabilitate în extrasezon. Dacă ai sezon doar două-trei luni, nu-ţi permiţi să ai o echipă stabilă, să bagi bani în pregătirea profesională, oamenii vin şi pleacă, lucrezi cu studenţi şi zilieri. Problema noastră este sezonalitatea, nouă luni, iar nouă luni înseamnă să facem şi altceva decât să stăm la soare. Să facem călărie, cantonamente, evenimente, muzică, multe, multe, multe”, a precizat Anastasiu.

La rândul său, Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii şi membru în grupul de lucru pe turism al CDR, a arătat că voucherele de vacanţă au însemnat un suflu pentru turismul românesc, doar că acest sistem trebuie îmbunătăţit.

„Eu am fost ministrul care a introdus voucherele de vacanţă şi ceea ce trebuie să avem în vedere este calitatea politicilor publice. Noi avem o politică publică, am văzut nişte consecinţe, şi nu facem nimic să schimbăm. Este un efect faptul că un privat poate plăti mai mult, pentru că piaţa a fost distorsionată de cineva care are vouchere de vacanţă. Atunci această politică publică trebuie îmbunătăţită, în sensul că am sesizat că voucherele s-au concentrat pe unele regiuni şi nu pe cele pe care noi le voiam dezvoltate în strategia de ecoturism. Bun, schimbăm şi spunem că voucherele pot fi folosite numai în acele regiuni, ca să le impulsionăm. Doi: am sesizat că voucherele au fost folosite doar în vârf de sezon. Schimbăm reglementarea şi spunem că pot fi folosite numai în extrasezon. Corelăm cu vacanţa copiilor şi ne uităm şi în alte zone. Asta înseamnă politică publică. Pentru că dacă blamăm cu totul acea politică, pierdem cu toţii”, a completat el.

Opinia lor este susţinută şi de Daniel Mischie, de asemenea membru în grupul de lucru pe turism din CDR.

„Voucherele de vacanţă sunt un boost extraordinar, un impuls extraordinar pe termen scurt pentru turism. Sigur, 400 de milioane puteau fi cheltuiţi şi altfel decât gratis. Şi nu se referă doar la bugetari, ci şi la mediul privat. Şi o parte dintre noi putem lua tichete de vacanţă în aceleaşi condiţii ca şi tichetele de masă. În momentul în care piaţa se echilibrează, dacă tu vrei să beneficiezi de tichete de vacanţă, poţi să accepţi tichete de vacanţă ca operator. Dacă tu ai foarte mulţi nemţi la uşă cu suta de euro pentru cazare, atunci poţi să nu accepţi tichete de vacanţă. A, e mult mai simplu azi să încasezi tichete de vacanţă şi să stai liniştit, decât să aduci neamţul cu suta de euro la cazare. Dar nu uitaţi că resuscitarea turismului din România, pe termen scurt, e foarte importantă”, a arătat Mischie.

Dragoş Anastasiu, vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism, cere ca VOUCHERELE DE VACANŢĂ să fie folosite în extrasezon

Dragoş Anastasiu, vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism şi membru în grupul de lucru pe turism din CDR, a afirmat că reprezintă o problemă faptul că tichetele sunt folosite în principal în sezonul estival.

„Toată lumea se îmbulzeşte pe litoral vara şi în weekend şi atunci cresc preţurile, că aşa este legea cererii şi a ofertei. Un alt efect colateral este inhibarea incoming-ului, pentru că hotelierii pe două luni au venituri crescute cu mai mulţi turişti cu preţuri mai bune şi atunci nu mai vor să se complice cu străinii”, a spus Anastasiu.

El a arătat că turiştii străini au nevoie de un lanţ de chartere din aprilie până în octombrie, iar ei în iulie şi august nu mai găsesc locuri.

„Astfel că turismul de Litoral şi de Deltă nu are o şansă reală de dezvoltare sustenabilă decât dacă sezonul este de nouă luni şi asta nu se poate face decât cu mulţi turişti străini, combinat şi cu români. Ca politică publică, eu aş fi făcut-o altfel. De exemplu: aş fi dat voucherele cu valabilitate în extrasezon. Dacă ai sezon doar două-trei luni, nu-ţi permiţi să ai o echipă stabilă, să bagi bani în pregătirea profesională, oamenii vin şi pleacă, lucrezi cu studenţi şi zilieri. Problema noastră este sezonalitatea, nouă luni, iar nouă luni înseamnă să facem şi altceva decât să stăm la soare. Să facem călărie, cantonamente, evenimente, muzică, multe, multe, multe”, a precizat Anastasiu.

La rândul său, Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii şi membru în grupul de lucru pe turism al CDR, a arătat că voucherele de vacanţă au însemnat un suflu pentru turismul românesc, doar că acest sistem trebuie îmbunătăţit. 

„Voucherele de vacanţă sunt un boost extraordinar”

„Eu am fost ministrul care a introdus voucherele de vacanţă şi ceea ce trebuie să avem în vedere este calitatea politicilor publice. Noi avem o politică publică, am văzut nişte consecinţe, şi nu facem nimic să schimbăm. Este un efect faptul că un privat poate plăti mai mult, pentru că piaţa a fost distorsionată de cineva care are vouchere de vacanţă. Atunci această politică publică trebuie îmbunătăţită, în sensul că am sesizat că voucherele s-au concentrat pe unele regiuni şi nu pe cele pe care noi le voiam dezvoltate în strategia de ecoturism. Bun, schimbăm şi spunem că voucherele pot fi folosite numai în acele regiuni, ca să le impulsionăm. Doi: am sesizat că voucherele au fost folosite doar în vârf de sezon. Schimbăm reglementarea şi spunem că pot fi folosite numai în extrasezon. Corelăm cu vacanţa copiilor şi ne uităm şi în alte zone. Asta înseamnă politică publică. Pentru că dacă blamăm cu totul acea politică, pierdem cu toţii”, a completat el.

Opinia lor este susţinută şi de Daniel Mischie, de asemenea membru în grupul de lucru pe turism din CDR.

„Voucherele de vacanţă sunt un boost extraordinar, un impuls extraordinar pe termen scurt pentru turism. Sigur, 400 de milioane puteau fi cheltuiţi şi altfel decât gratis. Şi nu se referă doar la bugetari, ci şi la mediul privat. Şi o parte dintre noi putem lua tichete de vacanţă în aceleaşi condiţii ca şi tichetele de masă. În momentul în care piaţa se echilibrează, dacă tu vrei să beneficiezi de tichete de vacanţă, poţi să accepţi tichete de vacanţă ca operator. Dacă tu ai foarte mulţi nemţi la uşă cu suta de euro pentru cazare, atunci poţi să nu accepţi tichete de vacanţă. A, e mult mai simplu azi să încasezi tichete de vacanţă şi să stai liniştit, decât să aduci neamţul cu suta de euro la cazare. Dar nu uitaţi că resuscitarea turismului din România, pe termen scurt, e foarte importantă”, a arătat Mischie. 

VOUCHERE DE VACANŢĂ 2019, schimbare uriaşă legată de tichetele de vacanţă. Când şi unde mai pot fi folosite

Vouchere DE VACANTA 2019. Cum folosiți tichete de vacanță

– cu vouchere de vacanță puteți lua alături pe oricine doriți, membru al familiei sau prieten.  

– vă puteți acoperi orice cheltuială din concediul de odihnă, singura condiție fiind ca acesta să fie efectuat în România. 

– valoarea maximă a voucherelor va fi egală cu șase salarii de bază minime brute. 

– valoarea nominală permisă pentru fiecare voucher de vacanță pe suport de hârtie va fi multiplu de zece lei, dar nu mai mult de 100 de lei

VOUCHERE DE VACANŢĂ 2019. Veşti proaste pentru bugetari, schimbările au apărut în Monitorul Oficial

OUG 8/2009 (aplicabil pana in la 1 Ian 2021) – Art .1 (8) Prestarea serviciilor achiziţionate de către unităţile afiliate prin intermediul voucherelor de vacanţă se face în structuri de primire turistice, autorizate de Autoritatea Naţională pentru Turism.

ART. 4 (1) Operatorii economici cu activitate de turism din România, autorizaţi de Autoritatea Naţională pentru Turism, conform Ordonanţei Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 755/2001, cu modificările ulterioare, care deţin structuri de primire turistice clasificate şi/sau agenţii de turism licenţiate şi care acceptă vouchere de vacanţă ca modalitate de plată, se denumesc, în mod convenţional şi în înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, unităţi afiliate.

(2^2) Voucherele de vacanţă emise pe suport electronic pot fi alimentate exclusiv cu valoarea nominală a voucherelor de vacanţă acordate de către angajator şi pot fi utilizate doar pentru achiziţionarea de servicii turistice în unităţile afiliate, definite potrivit art. 4 alin. (1).

Art. 7. (2) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu 14 puncte – amendă şi retragerea certificatului de clasificare, respectiv a licenţei de turism acceptarea de către unităţile afiliate de vouchere de vacanţă pentru achiziţionarea de servicii care nu îndeplinesc condiţiile pachetului minim de servicii prevăzut la art. 1 alin. (7).

 HG 215/2009

ART. 22 (1) Unităţile afiliate, definite potrivit art. 4 din ordonanţa de urgenţă, pot încheia contracte de prestări de servicii cu unităţile emitente dacă deţin licenţă de turism valabilă în cazul agenţiilor de turism şi, respectiv, certificat de clasificare 14 valabil în cazul structurilor de primire turistice, conform prevederilor legale în vigoare

Legea 165/2018 – (aplicabila pentru voucherele de vacanta din 1 ian 2021)  Art.8  (6) Biletele de valoare pot fi utilizate doar pe teritoriul României, în termenul de valabilitate şi numai pentru achiziţionarea bunurilor şi serviciilor pentru care au fost emise.

Vouchere DE VACANŢĂ 2019. Ce trebuie să știe beneficiarii

 Beneficiarii voucherelor de vacanță trebuie să știe că, cu aceste tichete, pot achiziționa servicii precum cazare, masă, transport, servicii de tratament și de agrement sau pachete turistice. Legea impune însă la folosirea voucherelor achiziționarea a cel puțin o noapte de cazare. Locațiile în care vor fi folosite voucherele trebuie să aibă autorizație / licență de la Autoritatea Națională pentru Turism. 

De asemenea, trebuie să știți că doar angajații care au primit voucherele de vacanță sunt singurii îndreptățiți să le utilizeze. Acestea nu pot fi comercializate, nici folosite în alte scopuri decât cele amintite mai sus. Nu se restituie rest de bani de lavoucherul de vacanță.

Comenzile de achiziție pentru voucherele de vacanță sunt transmise de către angajator companiilor care emit astfel de beneficii. Acestea conțin următoarele date: numele și prenumele beneficiarilor; codul numeric personal al fiecărui beneficiar; numărul voucherelor de vacanță pentru fiecare beneficiar; valoarea nominală a voucherului de vacanță și valoarea nominală totală a voucherelor de vacanță acordate fiecărui beneficiar.