Locurile la buget să fie repartizate în mod direct, sub formă de vouchere, absolvenților care au obținut note mari la examenul de Bacalaureat. Este varianta propusă de Marian Preda, rectorul Universității din București, pentru a soluționa problema finanțării în învățământul superior. „Este o piață liberă în care fiecare tânăr cu voucher are de ales unde merge să studieze”, a spus Preda.
Deputatul USR Claudiu Năsui a transmis printr-un mesaj pe contul său de Facebook că ideea propusă de rectorul Universității București, Marian Preda, susține un sistem de vouchere în educația superioară. „Așa rar apare o idee bună în societate, că atunci când apare trebuie susținută”, a precizat deputatul liberal, explicând care ar fi avantajele acestei noi idei.
Vouchere de vacanţă 2026. Veste proastă pentru bugetari, nu sunt tichete de vacanţă pentru toţi
„Primilor 30% din absolvenții care au luat Bacalaureatul, care deci sunt 30.000 de [viitori] studenți, le dăm un voucher, care este loc finanțat de la buget. Următoarele vouchere pot fi date, de exemplu, celor mai buni la o anumită materie. Dacă ești în primii 25% doar la o disciplină, dar nu ai media generală mare – ești bun la arte, ești bun la muzică, ești bun la istorie sau la oricare dintre materiile la care ai dat Bacalaureatul – atunci primești finanțare pentru loc bugetat la facultate și îi susținem astfel și pe acești copii cu vouchere prin care pot ocupa locuri finanțate de la buget la facultate. Iar dacă mai rămân locuri, pot fi date sub formă de finanțări parțiale, granturi pe alte criterii, inclusiv sociale etc. Și dacă dai locuri pe criterii sociale, dar și dacă dai locuri pe merit la nivel național, după aceea este o piață liberă în care fiecare tânăr cu voucher are de ales unde merge să studieze”, a declarat pentru Edupedu.ro rectorul Universității din București, Marian Preda.
Preda a acuzat practici „incredibil de incorecte” în finanțarea actuală a universităților de către Guvern. „Primești locuri la licență, nu le ocupi – vorbesc de o practică de mai mulți ani care acum a fost legalizată și prin ultima lege – și le transformi. Și atenție că acești bani se dau la general, adică se dau către universitate: dacă universitatea are specific tehnic și nu mai are locuri la inginerie, dar are niște facultăți de soci-umane, economie, business, drept, le mută locurile acolo. Și atunci eu am dat universității locurile ca să facă business la o universitate tehnică? Îți faci administrație publică la o universitate tehnică?”, a atras atenția acesta.
Potrivit explicațiilor oferite de Claudiu Năsui, fiecare student ar primi un voucher cu care și-ar putea alege universitatea și facultatea, evident dacă acestea îl primesc, dar și-ar putea achita costul studiilor cu acel voucher. „Universitățile n-ar mai sta cu mâna întinsă la stat, ci și-ar primi banii în funcție de câți studenți conving să le aleagă pe ele. Dintr-o astfel de reformă ar reieși și o schimbare masivă de atitudine înspre studenți și înspre actul educațional. Știu că există multă politică la nivelul universităților. Nu știu cine e certat cu cine și nici nu mă interesează. Știu însă că la cât de puține idei liberale sunt în societatea română actuală, orice astfel idee trebuie susținută”, a transmis Năsui.
Acesta este de părere că ar fi un pas spre „cât de cât puțin liberalism în sistemul de educație, care e complet prăbușit și nici nu are perspective să meargă mai bine. Lipsa de viziune, de a înțelege ce reforme trebuie făcute și chiar lipsa de curaj pentru a face reforme în general, ne-au adus aici. Dar nu mai comentăm trecutul. Ar fi o idee de aplaudat să vedem dacă măcar o reformă liberală mică va face guvernul Bolojan”, a conchis acesta.
ANOSR critică propunerea legată de admitere pe bază de vouchere
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) nu crede că o astfel de variantă ar funcționa.
,,Această opțiune nu numai că ar duce la o scoatere din funcțiune spontană, imprevizibilă și puțin haotică a unor programe de studii, fie temporar, fie definitiv, dar în sine nu va ajuta la o mai bună corelare a ofertei educaționale cu piața muncii, și, în fapt, scopul principal al universităților nici nu ar trebui să fie să livreze angajați. Universitățile au misiuni sociale, dezvoltă economia prin cercetare și inovare, dar funcționează și pe libertate și libertate de exprimare, iar dreptul de a studia ceea ce un tânăr își dorește nu trebuie să se încalece cu o viziune competitivă sau antreprenorială, ele pot coexista, însă dreptul de liberă alegere a ceea ce își dorește fiecare persoană să studieze trebuie să primeze”, a spus, pentru Adevărul, Sergiu Covaci, președintele organizației.
Acesta vine cu o altă propunere: „O soluție care poate funcționa este să aloci mai multe locuri bugetate în unele domenii aplicând un coeficient care să țină cont și de nevoia pieței muncii, însă și de nevoia de dezvoltare a unor sectoare, precum și competitivitatea în domeniu. Este nevoie de un echilibru între toate aceste aspecte, însă o variantă de gestionare a universităților în acest fel s-ar putea să nu exploateze suficient infrastructurile universitare deja create, să nu răspundă intențiilor tuturor candidaților, respectiv să nu aducă suficiente contribuții nici pieței muncii.”