Ţările „exotice” oferă experienţe unice, peisaje superbe, posibilitatea de a cunoaşte oameni extraordinari dar reprezintă şi o provocare în ceea ce priveşte sănătatea.

Primul pas, înainte de a merge în orice loc exotic, este să faci o vizită la medicul de familie şi să-l întrebi dacă este nevoie de anumite măsuri de precauţie pentru acea zonă: vaccinuri, imunizări, pastile pe care trebuie să le cumperi din România înainte să pleci etc.

Alte Articole

De ce nu este deschis sicriul lui Costel Corduneanu? Este acoperit ...

O americancă stabilită în România demontează stereotipurile ...

Adrian Minune, la detectorul de minciuni: „Nu ți-aș spune ...

Aceste măsuri profilactice pot include vaccinarea împotriva hepatitei A și B, înainte de a călători în unele locuri. Unele ţări sau regiuni sunt mai expuse malariei și necesită medicamente specifice. De asemenea, anumite țări solicită documente care să dovedească faptul că ai fost vaccinat pentru anumite boli (cum ar fi febra galbenă) înainte de a-ţi da voie să intri în ţară.

Toate vaccinurile trebuie făcute cu şase sau patru săptămâni înainte de plecarea în vacanţă.

În locurile exotice cel mai bine este să eviţi transportul public și să nu mânânci alimente de pe stradă. În cazul în care te îmbolnăveşti, este foarte probabil să fii diagnosticat greșit, de aceea trebuie să ceri întotdeauna efectuarea unui test de sânge, iar dacă este necesar, să ceri să fii văzut un specialist în medicină tropicală.

Ministerul Afacerilor Române publică frecvent informaţii, pe pagina sa de web (www.mae.ro), despre zonele afectate de epidemii, ţări pe care să le eviţi şi alerte de călătorie.

Site-urile internaţionale unde poţi găsi informaţii despre bolile exotice sunt site-ul Centrului pentru Controlul Bolilor din SUA (CDC) şi cel al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

Ce vaccinuri trebuie să îţi faci înainte de a pleca în ţări exotice:

 – Africa și Asia: vaccinuri antidifterie, antihepatita B, antituberculoză, antifebra tifoidă, antitetanos
 
 – Caraibe: vaccinările antihepatita A și antidifterie
 
 – America Centrală: protecție împotrivă febrei tifoide și hepatitei A, dar și febrei galbene.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a emis o recomandare de vaccinare cu o doză de vaccin polio inactiv (VPI) a tuturor persoanelor care călătoresc pe termen scurt sau lung în Afganistan, Camerun, Guineea Ecuatorială, Etiopia, Irak, Israel, Nigeria, Pakistan, Somalia şi Siria.

În Arabia Saudită au fost înregistrate numeroase cazuri de infestare cu virusul MERS (Middle East Respiratory Syndrome). Până în prezent, în pofida tuturor eforturilor, nu a fost identificat niciun tratament specific împotriva acestui virus şi nu există vaccin profilactic.

Turiştii sunt sfătuiţi să evite locurile aglomerate și să urmărească mesajele emise de autorităţile locale.

În cazul în care mergi în zone cu risc de apariție a malariei, trebuie să întrebi medicul de familie care sunt cele mai utile medicamente antimalarice și care sunt sfaturile pentru a evită îmbolnăvirea.

Malaria este o bolă infecțioasă (parazitară) transmisă de țânțari. Pacientul acuză simptome pseudogripale (febră, frisoane, mialgii, diaree) cu caracter recurent și repetitiv.

Ignorată, boală poate duce la apariția bolilor cardiovasculare, hepatice, boli renale grave ce pot culmina chiar cu moartea pacientului. Malaria este încă o problemă de sănătate în țări din Africa (în special din Africa Subsahariană), Asia de Sud, America Centrală și de Sud, Caraibe. Orientul Mijlociu și Africa de Nord raportează o diminuare a riscului de apariție a malariei, însă nu complet.

În afară de malarie, înțepăturile de țânțar pot transmite, de asemenea, mai multe tipuri de encefalită, virusul West Nile, febra dengue, febra Rift Valley și febra galbenă. Cele mai multe dintre acestea pot fi fatale.
 
Vaccinarea împotriva febrei galbene este obligatorie dacă ajungi în Africa sau America de Sud (care sunt considerate țări endemice).

Febra galbenă este o infecție virală gravă, transmisă de țânțari, care se manifestă prin febră, cefalee, icter, vărsături și hemoragii ale mucoaselor. Boala nu are un tratament specific și deși majoritatea cazurilor sunt moderate (cu vindecare spontană în câteva zile, maxim) pot să apara și situații grave (chiar fatale) dacă hemoragiile sunt intense.

Meningita este o boală bacteriană. Simptomele includ: dureri de cap severe cu intoleranță la lumină, vărsături, greață, gât înțepenit, și o erupție cutanată caracteristică. Dacă plănuieşti să mergi în locuri ca Moscova sau Arabia Saudită, ar trebui îţi faci vaccinul impotriva meningitei.

Febra dengue se transmite la om prin ȋnțepǎtura țȃnțarului Aedes contaminat cu virusul dengue. Febra dengue provoacǎ febrǎ, erupții cutanate, dureri musculare și articulare. Existǎ, de asemenea, o formǎ severă cunoscutǎ sub numele de febra dengue hemoragicǎ, afecțiune ce  poate provoca sȃngerǎri severe, scăderea bruscă a tensiunii arteriale și chiar decesul pacientului. Simptomele includ febră, dureri de cap, dureri musculare, dureri osoase și articulare, durere ocularǎ, erupție generalizată, greațǎ și vǎrsǎturi. Persoanele expuse sunt îndeosebi cele care se deplasează în zonele de junglă.

În cursul anului 2014, în Malaezia a fost înregistrat un număr crescut de cazuri de febră dengue,  soldate cu numeroase decese. Selangor este statul cu numărul cel mai mare de îmbolnăviri şi decese, urmat de Johor.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, nu există un tratament eficient împotriva febrei dengue şi nu există vaccin profilactic.

Dacă vizitezi o zonă afectată de febra dengue, este bine să ai un comportament preventiv și să porţi cămǎși cu mȃnecǎ lungǎ, pantaloni lungi și să foloseşti plase de țânțari. În cazul apariţiei simptomelor de febră dengue, contactează rapid cel mai apropiat spital.

Virusul Ebola, care provoacă febra hemoragică, se referă la un grup de virusuri ce afectează organele interne ale unei persoane contaminate, provocând sângerări şi hemoragii puternice, ceea ce anunţă faza cea mai gravă, care duce la deces.

Simptomele apar la 8 sau 10 zile după contaminare cu virusul. La început, boala seamană cu gripa. Persoana contaminată are febră, dureri musculare, dureri de cap (cefalee), durere în gât, dificultate la înghiţit şi respirat, precum şi stări de rău general şi de slăbiciune. Uneori, apar diareea şi vărsăturile.

După o perioadă cuprinsă între 2 și 21 de zile de la expunerea la virus, Ebola se agravează. Simptomele acestei etape constau în vomă, diaree, erupție cutanată și disfuncții ale ficatului și rinichilor. Unii pacienți prezintă de asemenea hemoragii interne și externe abundente și insuficiențe la nivelul mai multor organe interne.

Virusul se transmite prin fluidele corpului (secreţii, inclusiv transpiraţia, excreţii), prin sângele contaminat şi prin intermediul animalelor contaminate. Virusul Ebola nu se transmite pe cale aeriană, ca virozele respiratorii.

Nu există nici vaccin, nici tratament specific împotriva virusului Ebola. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, majoritatea cazurilor de infestare cu acest virus se soldează cu decese, de aceea călătoriile în ţările afectate de acest virus sunt extrem de periculoase şi ar trebui evitate.

Epidemia de Ebola, declanşată pe continentul African, a făcut până în prezent, potrivit statisticilor OMS, mai mult de 932 de morţi. Epidemia afectează Guineea, Liberia, Sierra Leone şi Nigeria.