WSJ: Germania continuă să facă presiuni pentru control extern asupra bugetului Greciei

În spatele tentativei cancelarului german, Angela Merkel, de a impune o supraveghere mai strictă a cheltuielilor Atenei se află frustrarea Germaniei că Grecia nu a respectat obiectivul de deficit bugetar şi nu şi-a reformat economia, condiţii impuse prin primul pachet de împrumuturi financiare, de 110 miliarde de euro.

Europa trebuie să decidă în următoarele două săptămâni asupra unui al doilea pachet de ajutor financiar pentru Grecia, de 130 miliarde de euro, iar Germania caută asigurări că statul elen îşi va îndeplini obligaţiile.

Merkel a declarat luni seara, după summit, că sunt necesare instrumente de control strict din exterior în cazul în care „o ţară nu respectă cerinţele. Nu este cazul Portugaliei şi Irlandei, dar este cazul Greciei, iar asta face necesară o astfel de supraveghere”, a spus Merkel.

Presa şi politicienii din Grecia au reacţionat cu furie în ultimele zile la presiunile Germaniei, considerând un control extern ca o limitare umilitoare a suveranităţii naţionale. Cotidianul elen To Vima a catalogat presiunile ca o cerere de „predare necondiţionată” a bugetului Greciei, în timp ce alţi comentatori au adus în discuţie ocupaţia sângeroasă a Greciei de către germani în Al Doilea Război Mondial.

Alte articole

„Coșul german”, soluția care vrea să rezolve povara prețurilor mari la alimente. Propunerea Partidului Social-Democrat nu este susținută de fermieri

Ce reprezintă semnul de circulație care înfățișează un pătrat verde cu o bicicletă albă pe el. Mulți conducători auto care străbat Europa îl interpretează greșit

Tensiunile dintre Atena şi Berlin arată declinul încrederii în Europa că programul de ajutor financiar pentru Grecia va funcţiona, dar şi eşecul elitelor politice de a veni cu altă soluţie decât din ce în ce mai multă austeritate.

Din 2010, Grecia a rămas tot timpul în urmă la atingerea ţintelor de deficit bugetar, din cauza implementării greoaie a reformelelor economice promise şi a agravării recesiunii cauzate, în parte, chiar de reducerile de cheltuieli şi creşterile de taxe impuse ca măsuri de austeritate.

Puţină lume în Europa consideră că Grecia va redeveni solbvabilă în următorii ani, în timp ce o mare parte a grecilor consideră că măsurile de austeritate sunt contraproductive.

Din cauza nerespectării ţintei de deficit bugetar, următorul pachet de ajutor financiar va trebui să fie, probabil, substanţial mai mare decât se anticipa. Unii oficiali europeni consideră că 145 miliarde de euro ar fi o sumă realistă. Parlamentarii din coaliţia care o susţine pe Merkel devin însă tot mai reticenţi, temându-se că Germania dă din nou bani, fără a avea certitudinea că va recupera împrumuturile acordate deja.

Guvernul german insistă că o implementare mai fermă a măsurilor de austeritate şi reformelor structurale poate opri evoluţia negativă a Greciei. Oficialii de la Berlin afirmă că nu sunt fixaţi asupra propunerii de a numi un comisar european cu drept de veto asupra politicilor bugetare ale Greciei, obţinută de presă săptămâna trecută, dar vor o implicare mai puternică din exterior, scrie WSJ.