„Le-am răspuns tot ce m-au întrebat, în legătură cu erata, dacă prin asta s-au modificat sau nu rezultatele referendumului și nu s-au modificat. Ce am primit de la BEC am dat mai departe. Nu mi se aduce nicio acuzație, am fost audiat ca martor”, a spus Zegrean la ieșire din sediul Parchetului.

Citeşte şi: Augustin Zegrean, audiat de procurori în dosarul „Erata”

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Dosarul fraţilor Tate va fi judecat de Tribunalul Bucureşti. ...

Viorel Hrebenciuc a pierdut la ICCJ procesul cu ANI privind confiscarea ...

El a adăugat că erata CCR a fost întocmită la el în birou, și nu la CSM și că de fapt a fost o eroare, deoarece a fost setat greșit calculatorul.

„Nu a fost noaptea, ci dimineaţa. Era setată greşit ora calculatorului, se poate verifica”, a mai afirmat Zegrean.

La ieşirea de la audieri, Zegrean a fost întâmpinat de doi protestatari, care i-au strigat „Ruşine!” şi „Demisia!” şi l-au acuzat că le-a furat votul de la referendum.

Întrebat de ce i se cere demisia, şeful CCR a declarat: „Întrebaţi-i pe ei de ce îmi cer demisia. Şi când am fost în Parlament mi s-a strigat «orbul handicapat». În Parlament!”

Procurorii Parchetului General au redeschis un dosar în care investighează modul în care judecătorii Curții Constituționale au emis în anul 2012 o decizie privind organizarea referendumului pentru demiterea fostului președinte Traian Băsescu.

Pe 2 august 2012, CCR a adoptat o hotărâre cu privire la organizarea referendumului, însă a constatat că din acea hotărâre lipsea temeiul legal în baza căruia urma să fie stabilit numărul total al alegătorilor care trebuiau să-și exprime opțiunea la referendumul organizat deja pe 29 iulie 2012.

După publicarea hotărârii, a fost adăugată o erată prin care se menționa faptul că vor fi luate în calcul toate persoanele cu drept de vot, și anume, peste 18 milioane de români.

Prin această erată a fost blocată inițiativa Guvernului de a efectua un minirecensământ pentru a-i scoate de pe listele electorale permanente pe românii plecați din țară de mai mult timp.

Erata respectivă a fost întocmită și semnată de judecătorul Ștefan Minea, cel care a trimis adresa de publicare către Guvern și Monitorul Oficial.

Pe baza acestei erate, referendumul a fost invalidat, deoarece din totalul de 18.292.464 de persoane înscrise în listele electorale permanente au participat la vot 8.459.053 de persoane (46,24 %), astfel că nu a fost atins pragul de participare, de cel puțin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.

Citeşte şi: DOSARUL „ERATA”: Fostul judecător Acsinte Gaspar, audiat la Parchetul General

Ulterior, trei dintre judecătorii CCR, Ion Predescu, Acsinte Gaspar și Tudorel Toader, au declarat că nu au fost consultați cu privire la întocmirea acelei erate, ei susținând că referendumul trebuia validat, întrucât cele 18.292.464 persoane înscrise în listele electorale permanente, număr luat în considerare la adoptarea hotărârii de validare, nu reflectă structura și dimensiunea corpului electoral actual.

În opinia lor, din listele electorale permanente trebuiau scăzute persoanele de cetățenie română cu domiciliul în străinătate, precum și cele cu actele de identitate expirate.