Forţele din Ucraina îşi încheie pregătirile pentru mult aşteptata contraofensivă de primăvară împotriva trupelor ruseşti invadatoare, iar în linii mari sunt pregătite, a declarat vineri ministrul apărării Oleksii Reznikov, relatează The Guardian, care citează Reuters.

„De îndată ce va exista voinţa lui Dumnezeu, vremea potrivită şi o decizie a comandanţilor, o vom face”, a declarat Oleksii Reznikov într-un briefing transmis online. El nu a dat însă nicio dată exactă pentru momentul în care va începe efectiv contraofensiva.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Ultima dorință a lui Celine Dion. Artista suferindă încă ...

Pas uriaș pentru medicina globală! A avut loc al doilea transplant ...

Kievul pregăteşte de mai multe luni un contraatac menit să alunge forţele ruseşti din est şi sud. NATO a declarat joi că aliaţii săi şi ţările partenere au livrat circa 98% din vehiculele de luptă promise Ucrainei, consolidând capacităţile Kievului.

Pe lângă cele peste 1.550 de vehicule blindate, 230 de tancuri şi alte echipamente, aliaţii occidentali au trimis „cantităţi mari de muniţie” şi au antrenat şi echipat peste nouă noi brigăzi ucrainene, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Experții occidentali sunt mai înclinați spre poziția premierului din Ucraina: începutul verii sau chiar toamna târziu.

„Ei doresc condiții meteorologice bune pentru a putea desfășura operațiuni de manevră ofensivă.

Vor încerca să genereze și să își susțină propriile forțe, dar vor încerca, de asemenea, să devanseze eforturile rușilor de a săpa și de a-și fortifica poziția. Așa că se vor strădui să echilibreze aceste trei lucruri. Și cred că oportunitatea este în următoarele una-două luni. Deci aprilie, mai, până la începutul lui iunie”, a declarat Robert Cullum, lector în studii de apărare la King’s College din Londra.

Dar chiar și înainte de asta, nu există nicio îndoială că Forțele Armate ale Ucrainei vor efectua recunoașteri pe câmpul de luptă și operațiuni la scară limitată pentru a identifica punctele slabe ale apărării rusești.

Posibile planuri ale Kievului
Politicienii și oficialii militari ucraineni spun că obiectivul final ar trebui să fie eliberarea întregului teritoriu ucrainean, inclusiv a Crimeii anexate și a teritoriului republicilor separatiste din estul țării. Dar este puțin probabil ca acest lucru să fie realizat într-o singură operațiune în viitorul apropiat.

Cea mai evidentă țintă a unei ofensive ucrainene, potrivit experților, ar putea fi o lovitură în direcția Mării Azov, în regiunea Zaporojie, în jurul orașului Melitopol.

Acest lucru ar putea împărți teritoriile ocupate în două, ar putea tăia rutele terestre către Crimeea și regiunea Herson și ar permite artileriei să bombardeze peninsula Crimeea, baza navală din Sevastopol și podul Crimeei. Acesta este scenariul cel mai des discutat atât de politicieni, cât și de militari și experți.

Dar problema aici pentru Kiev este că această direcție de atac este evidentă și pentru Moscova. S-a raportat în repetate rânduri că trupele rusești își consolidează serios pozițiile în regiune.

„Problema este atunci disponibilitatea forțelor, pentru că ei au atunci două flancuri deschise, unul în vest spre Crimeea, unul în est spre Donbas, și trebuie să acopere aceste două flancuri deschise împotriva contraatacurilor rusești împotriva ambelor părți.

Deci, cu cât se adâncesc mai mult, cu atât vor avea nevoie de mai multe forțe pentru a acoperi doar flancurile și a împinge ofensiva înainte, ceea ce ar putea să-i încetinească. Ar putea, de asemenea, să înghită un număr considerabil de resurse”, a declarat Gustav Gressel, cercetător senior în cadrul Consiliului European pentru Relații Externe.

Experții consideră că un obiectiv mai realist pentru Kiev ar fi să avanseze 30 de kilometri în zona Melitopol, astfel încât rutele de aprovizionare rusești să se afle în raza de acțiune a artileriei ucrainene.

Război în Ucraina: „Măcelarul de la Mariupol”, generalul rus care a condus asediul asupra oraşului ucrainean, a fost demis de la conducerea Ministerului Apărării

Generalul-colonel rus Mihail Mizinţev, care a fost pus de Occident pe lista sancţiunilor şi care a fost supranumit „Măcelarul din Mariupol” pentru rolul său în asedierea şi cucerirea oraşului ucrainean, a fost demis din funcţia de ministru adjunct al apărării, potrivit unui blogger militar rus şi unui important site de ştiri, relatează Reuters.

Dmitri Medvedev, propunere halucinantă pentru încheierea războiului: împărţirea Ucrainei între Rusia, România, Polonia şi Ungaria

Generalul Mihail Mizinţev a organizat asediul asupra oraşului ucrainean Mariupol în primele luni ale războiului de anul trecut. În septembrie, el fusese numit ministru adjunct al apărării responsabil cu logistica şi aprovizionarea.

Când a impus sancţiuni împotriva lui Mizinţev, în iunie anul trecut, Uniunea Europeană s-a referit la el ca la „Măcelarul din Mariupol” şi a spus că este responsabil pentru asediul „inuman” al oraşului siderurgic ucrainean, distrus aproape în totalitate şi pe care Rusia spune că îl reconstruieşte în prezent.

Demiterea sa a fost raportată de un blogger militar rus, Aleksandr Sladkov, şi de site-ul de ştiri RBC. Niciuna dintre surse nu oferă o explicaţie pentru motivul pentru care se pare că a fost îndepărtat.

Ministerul Apărării nu a răspuns deocamdată la o solicitare de comentarii din partea Reuters, în timp ce Kremlinul a declarat că nu poate spune nimic pe această temă şi a îndrumat jurnaliştii să se adreseze Ministerului Apărării.

Rachetele au lovit Kievul vineri dimineaţă. Sirenele de război sună iar în toată Ucraina VIDEO

Rusia a cucerit ceva mai mult de o şesime din teritoriul Ucrainei, dar a suferit pierderi grele pe parcursul celor 14 luni de război. Nu a obţinut niciun câştig semnificativ din iulie anul trecut, fiind în acelaşi timp forţată să se retragă masiv din oraşele Harkov şi Herson. În prezent, se pregăteşte pentru o contraofensivă ucraineană, încercând în acelaşi timp să preia controlul total asupra oraşului Bahmut din estul Ucrainei după luni de război crâncen.

Vladimir Putin a remaniat frecvent figuri militare de top fără explicaţii, inclusiv în ianuarie, când Valeri Gherasimov, şeful Statului Major General, l-a înlocuit pe Serghei Surovikin la comanda generală a invaziei din Ucraina.