„Nu am intenţionat niciodată să comit vreo infracţiune, nici nu am comis, nu sunt hoţ. S-au împlinit 10 ani de când s-a început urmărirea penală împotriva mea, a fost o perioadă marcată de furie şi umilinţe. Nimeni nu a trăit ca mine teama unei erori judiciare. Consider că apelul făcut de DNA la decizia de achitare a Judecătoriei Cluj-Napoca este plin de falsuri şi minciuni şi vă cer să respingeţi apelul”, a spus atunci Marian Oprişan în faţa instanţei de judecată.

La ieşirea din sala de judecată, Marian Oprişan a declarat presei că este nevinovat, că are încredere în “magistraţii cinstiţi” ai României şi că „Traian Băsescu a dat ordin, negru pe alb, în faţa televiziunilor, să i se facă acest dosar”.

Avocatul care îl reprezintă pe Marian Oprişan, Gheorghiţă Mateuţ, a spus că apelul DNA este nefondat şi că nu a adus nimic nou.

Pe 6 februarie 2015, Marian Oprişan a fost achitat de o instanţă a Judecătoriei Cluj-Napoca în acest dosar.

În iunie 2006, procurorii anticorupţie au dispus trimiterea în judecată a lui Oprişan pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, fals şi uz de fals. Procurorii DNA l-au învinuit pe preşedintele CJ Vrancea pentru cheltuirea în mod nelegal a 1,9 milioane de dolari pentru balastarea a 41 de drumuri comunale, dar şi pentru modul cum s-a achiziţionat Complexul Turistic „Căprioara”.

În rechizitoriu se arată că mai multe drumuri comunale au fost pietruite fără ca acest lucru să fie necesar, unele dintre lucrări au fost executate în mod fictiv sau incomplet, deşi banii au fost plătiţi de către CJ Vrancea în avans.

Potrivit procurorilor DNA, Marian Oprişan a negociat şi achiziţionat, fără hotărârea necesară a CJ şi fără avizele de specialitate ale comisiilor din Consiliu, Complexul Turistic „Căprioara”, în jurul căruia deţinea, împreună cu membrii familiei, opt hectare de teren. Pentru această achiziţie, Marian Oprişan ar fi alocat ilegal 17 miliarde lei vechi din fondurile publice ale CJ Vrancea. În plus, acesta ar fi întocmit şi înaintat Guvernului o adresă falsă prin care a solicitat şi obţinut trei miliarde lei vechi din fondul de rezervă al Executivului, dar pretextele invocate în adresă erau false, iar banii ar fi fost utilizaţi tot pentru achiziţia complexului.

DNA a reţinut la momentul trimiterii în judecată un prejudiciu de 1,5 milioane euro în dauna Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT), alţi circa 600.000 euro în dauna Consiliului Judeţean şi aproape 75.000 euro pagubă la bugetul Guvernului.