Zi istorică la Parlamentul European. Se dă votul pe cel mai mare proiect financiar din istoria UE, 672 miliarde de euro

Bugetul stabilit de Comisia Europeana pentru acest mecanism este de 672 de miliarde de euro. „Simt o mare responsabilitate in calitate de co-raportor pe acest dosar si sper ca dupa votul final de azi lucrurile sa intre pe o traiectorie care sa ne permita sa realizam reforme la scara larga„, a declarat europarlamentarul Dragos Pislaru, citat de ziare.com, înainte de votul de marţi, din Parlamentul European.

„Azi e o zi istorica pentru Europa. Se da votul final in Plenul Parlamentului European pe Mecanismul de Redresare si Rezilienta, cel mai mare instrument financiar al Uniunii Europene din istorie, cu un buget de 672,5 miliarde de euro, care va fi disponibil statelor membre pentru a recupera decalajele de pana acum, pentru a corecta minusurile prin reforme, dar si pentru a construi pentru viitor prin investitii. Romania va beneficia, din acest buget, de peste 30 de miliarde de Euro, prin Planul National de Redresare si Rezilienta„, a scris, marti, pe Facebook, Dragos Pislaru.

Citeşte şi Parlamentul European a aprobat bugetul UE pentru 2021 – 2027

Mecanismul este principalul instrument de redresare, aflat in centrul NextGenerationEU, si va sprijini eforturile UE de a iesi mai puternica si mai rezilienta din criza actuala. Prin intermediul mecanismului se va oferi o suma fara precedent, de 672,5 miliarde de euro, sub forma de imprumuturi si granturi ce vor fi concentrate in primii ani, esentiali pentru redresare.

Alte articole

Diana Șoșoacă a lansat un comunicat oficial după ce a fost audiată în Parlamentul European: „Nu fug, nu tac, nu mă plec. Adevărul nu poate fi arestat”

Ce a declarat Diana Șoșoacă după audierile din Parlamentul European. Ce acuzaţii grave i s-au adus

Prin publicarea strategiei se lanseaza ciclul semestrului european din acest an. In cadrul strategiei anuale precedente, Comisia a lansat o noua politica de crestere bazata pe Pactul verde european si pe conceptul de sustenabilitate competitiva. Strategia din acest an se inscrie pe deplin in continuitatea celei de anul trecut.

Citeşte şi Cine sunt cei mai influenţi politicieni români din Parlamentul European. Trei dintre ei se află în top

Cele patru dimensiuni – sustenabilitatea mediului, productivitatea, echitatea si stabilitatea macroeconomica – identificate in strategia de anul trecut ar trebui sa ramana principiile directoare ale planurilor de redresare si rezilienta ale statelor membre si ale programelor lor nationale de reforma si investitii. Aceste prioritati se afla in centrul semestrului european, garantand ca noua agenda pentru crestere economica contribuie la consolidarea fundatiilor unei redresari ecologice, digitale si durabile.