Preşedintele Klaus Iohannis a vorbit în discursul său despre nevoia de a apăra democraţia şi statul de drept.

„Doamnelor şi domnilor,

Alte Articole

Dana Nălbaru este bucuroasă că a făcut asta cu mâna ei: ...

Sondaj – Alianța PSD-PNL câștigă detașat alegerile ...

Coaliţia PSD-PNL a operat schimbarea după 13 ore de şedinţă. ...

Ne alăturăm aniversării prietenilor și partenerilor noștri americani în anul Centenarului României Moderne. Istoria României – cea de dinainte de 1989, dar și prin evenimente mai recente – ne reamintește însă constant că democrația nu trebuie luată drept „un dat” garantat.

Poate că aceasta este cea mai mare lecție pe care trebuie să ne-o însușim la acest bilanț de 100 de ani de devenire modernă: democrația trebuie consolidată și apărată în fiecare zi, cu toată determinarea – în România, în Europa şi în toate colțurile lumii.

Timpurile dificile cu care ne confruntăm acum au, însă, și capacitatea de a ne atrage atenția asupra necesității de a păstra unitatea și solidaritatea între ambele maluri ale Atlanticului. Relaţia transatlantică nu este importantă doar pentru securitatea şi prosperitatea comune ale Uniunii Europene şi ale Statelor Unite, dar şi pentru setul esențial de valori democratice ale comunității occidentale din care facem parte.

Pentru că, dacă valorile care stau la baza societăților noastre occidentale se erodează, atunci însăși substanța relației transatlantice este amenințată.

După cum prea bine știți, sunt un susținător ferm al ideii că pentru România întărirea parteneriatului transatlantic rămâne de importanță vitală, țara noastră fiind un stat dedicat în egală măsură atât proiectului european, cât şi Parteneriatului Strategic cu Statele Unite.

Sunt convins că Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, pe care România o va exercita peste 6 luni, va reprezenta o oportunitate deosebită şi pentru promovarea şi consolidarea parteneriatului transatlantic, pentru care cu toții trebuie să acționăm consecvent şi hotărât.

De Ziua Independenței Statelor Unite, doresc să asigur partenerul nostru strategic că sunt ferm angajat în a acționa astfel încât țara noastră să rămână același actor implicat, responsabil și stabil, care își respectă angajamentele asumate – la nivel bilateral și multilateral – și care își consolidează capacitatea de a fi un furnizor de securitate şi de a proiecta valorile noastre comune în regiune.

Reiterez determinarea României pentru dezvoltarea şi extinderea Parteneriatului nostru Strategic, pe toate dimensiunile sale, așa cum am convenit cu domnul Preşedinte Trump la excelenta întâlnire de acum un an.

Cooperarea dintre România și Statele Unite în plan politic, militar și de securitate a ajuns la un nivel excepțional.

Încurajez, totodată, identificarea de soluţii creative şi eficiente pentru a consolida, în continuare, și dimensiunea economică, inclusiv prin investiții şi proiecte de afaceri comune în domenii strategice de interes reciproc – cum este, de exemplu, cel energetic.

Însă pentru ca acest obiectiv, alături de altele, să fie posibil, avem nevoie de stabilitate, predictibilitate, un sistem de justiție puternic și independent, o guvernare transparentă și responsabilă, care chiar respectă statul de drept.

Toate acestea nu reprezintă o opțiune, ci singura alegere pe care putem să o facem pentru o Românie sănătoasă şi puternică, partener strategic al Statelor Unite ale Americii și stat membru al Uniunii Europene și al NATO.

Mulţumesc Statelor Unite pentru sprijinul constant acordat României în acest scop! Veţi găsi mereu în România un aliat, un partener şi un prieten pe care vă puteți baza!

Închei prin a ura La mulți ani! Statelor Unite ale Americii! Happy 4th of July! Happy Independence Day!”, a spus preşedintele în discursul său redat de Administraţia Prezidenţială.

Hans Klemm: Vom încerca să extindem Parteneriatul strategic SUA – România

Privind spre viitor, vom încerca să extindem, să consolidăm şi să aprofundăm şi mai mult Parteneriatul strategic SUA – România, a declarat vineri seara ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, Hans Klemm, la recepţia oferită de Ziua independenţei.

„Acum, când sărbătorim independenţa Americii, Centenarul unităţii României şi prietenia existentă între America şi România în ultimii 100 de ani, sper la un parteneriat şi mai puternic, pe măsură ce întâmpinăm împreună provocările şi extraordinarele oportunităţi ce ne aşteaptă”, a afirmat diplomatul american.

El a spus că SUA vor continua să prezinte România „ca un aliat NATO model, care îşi îndeplineşte sau depăşeşte angajamentele faţă de Alianţă investind în apărarea sa, modernizându-şi capacităţile şi contribuind nu doar la securitatea regională, ci şi la apărarea transatlantică şi la eforturile de a pune capăt conflictelor din zone aflate la mare distanţă, precum Afganistan”.

„Împreună vom menţine şi consolida legăturile transatlantice. Vom continua excelenta cooperare în domeniul aplicării legii, care oferă siguranţă şi securitate cetăţenilor noştri, luptând împotriva terorismului, a infracţionalităţii organizate, a traficului de armament, droguri şi de persoane şi a influenţei maligne a statelor ostile. Vom colabora pentru a îmbunătăţi securitatea cibernetică şi a oferi apărare împotriva ameninţărilor hibride. Vom promova valorile americane şi vom aplauda îmbrăţişarea de către România a unui viitor democratic şi consolidarea instituţiilor sale democratice, inclusiv a unui sistem judiciar independent. Vom încuraja contribuţiile României la securitatea energetică a Europei, inclusiv prin luarea măsurilor necesare investiţiilor strategice în producţia de energie în Marea Neagră, care are extraordinarul potenţial de a transforma România într-un centru regional de producţie şi distribuţie de energie”, a punctat ambasadorul american.

Diplomatul a precizat că SUA vor „sprijini un mediu de afaceri şi investiţional stabil, previzibil şi transparent, pentru a atrage investitori americani în România, a dezvolta comerţul şi a promova prosperitatea economică comună”.

„Vom căuta modalităţi de a creşte schimburile culturale şi educaţionale de artişti, savanţi, studenţi şi oameni de ştiinţă dintre România şi Statele Unite, bazându-ne pe excelenta activitate desfăşurată de Comisia Fulbright şi pe recenta şi extrem de bine-venita decizie a Guvernului de a introduce un program de stimulente pentru producţia de filme. Vom comemora victimele Holocaustului şi îi vom învăţa pe copiii noştri despre răul antisemitismului şi extremismului. Statele Unite sunt recunoscătoare pentru contribuţia generoasă a instituţiilor româneşti la crearea unui muzeu dedicat istoriei evreilor din România. Există multe aspecte pozitive ale relaţiei noastre pe care le-aş putea menţiona şi, desigur, România are propriile sale obiective în ceea ce priveşte Parteneriatul nostru strategic. Noi, echipa Ambasadei, vom încerca, în continuare, să sprijinim aspiraţiile României”, a punctat Hans Klemm. 

Discursul ambasadorului Hans Klemm, transmis de Ambasada SUA la Bucureşti 

Domnule preşedinte, Excelenţele Voastre, stimaţi membri ai Guvernului, stimaţi membri ai Parlamentului, prieteni, distinşi oaspeţi,

Mulţi dintre dumneavoastră mi-aţi spus la sosire că ploaia este un semn bun, de noroc. Vă mulţumesc pentru răbdare. Dacă este aşa cum se spune, atunci în această seară am fost cu adevărat binecuvântaţi. 

Vă mulțumesc pentru că sunteți alături de noi la cea de-a 242-a aniversare a Independenței Statelor Unite ale Americii. În 2018 sărbătorim și centenarul României, eveniment în care Statele Unite sunt mândre că au avut un rol, dat fiind că preşedintele Woodrow Wilson a menţionat România în celebrul său discurs „Cele 14 puncte” din ianuarie 1918, şi a făcut un apel la democraţie şi autodeterminare. Așadar, se cuvine ca anul acesta să sărbătorim și 100 de ani de prietenie între țările noastre.

În jur veți vedea chipurile câtorva dintre cei care au avut roluri importante în istoria relaţiei noastre, persoane care ne-au apropiat. Veți vedea nu doar fotografiile președintelui Wilson, ci și pe cele ale Regelui Ferdinand, care a condus România în timpul Primului Război Mondial, şi ale Reginei Maria, care a reprezentat cu succes România în lume după război. La Conferința de Pace de la Paris, în capitale din întreaga Europă și, mai târziu, prin vizita făcută președintelui Coolidge si soției sale la Washington DC, Regina Maria a făcut eforturi să asigure libertate și independență poporului său. 

Îl puteţi vedea pe George Enescu, copil minune şi cel mai cunoscut compozitor al României. Comparat adesea cu Mozart, el şi-a făcut debutul în America în 1923, dirijând la Carnegie Hall. A revenit în Statele Unite de multe ori pe parcursul carierei sale, prezentând publicului american muzica şi creativitatea sa, puternic influenţate de tradiţiile folclorice româneşti.

Dr. Liviu Librescu, născut la Ploieşti, a supravieţuit ghetoului de la Focşani în al Doilea Război Mondial. Mai târziu a devenit profesor de inginerie şi mecanică la Virginia Tech, unde, în 2007, şi-a dat viaţa, baricadând uşa sălii de curs şi împiedicând un individ înarmat să intre, astfel încât studenţii săi să poată fugi pe fereastră.

Profesorul Matei Călinescu, a cărui familie este originară din Turnu Severin, a primit o bursă Fulbright şi a mers în Statele Unite în 1973. Romancier şi critic literar, el a devenit profesor de literatură comparată la Universitatea Indiana. El a învăţat mii de studenţi nu doar despre literatură, ci, aşa cum s-a întâmplat în cazul meu, şi despre minunile culturii româneşti.

Elie Wiesel, fiu al Sighetului şi supravieţuitor al Holocaustului, a devenit un cunoscut scriitor, activist politic şi profesor şi a condus eforturile de asigurare a comemorării Holocaustului în întreaga lume, în special în SUA şi România. În 1996, a primit Premiul Nobel pentru Pace, în calitate de „mesager pentru omenire” care a transmis un mesaj „de pace, ispășire și demnitate umană”.

Nadia Comăneci a fost prima persoană din gimnastică, femeie sau bărbat, care a obţinut nota 10 la Olimpiadă. Multiplă medaliată cu aur la Olimpiadă, Nadia antrenează acum tineri sportivi din Statele Unite.

Acestea sunt doar câteva dintre persoanele care au lăsat o amprentă profundă asupra istoriei ambelor noastre ţări, care au construit punţi între România şi Statele Unite şi care au îmbogăţit vieţile românilor şi americanilor deopotrivă. Există multe alte persoane, inclusiv dumneavoastră, toţi cei care sunteţi alături de noi în această seară.

Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, să privim acum spre viitor.

În ce ne priveşte, noi vom încerca să extindem, să consolidăm şi să aprofundăm şi mai mult Parteneriatul Strategic SUA-România.

Vom continua să prezentăm România ca un aliat NATO model, care îşi îndeplineşte sau depăşeşte angajamentele faţă de Alianţă investind în apărarea sa, modernizându-şi capacităţile şi contribuind nu doar la securitatea regională, ci şi la apărarea transatlantică şi la eforturile de a pune capăt conflictelor din zone aflate la mare distanţă de Romania, precum Afganistan. Împreună vom menţine şi consolida legăturile transatlantice.

Vom continua excelenta cooperare în domeniul aplicării legii care oferă siguranţă şi securitate cetăţenilor noştri, luptând împotriva terorismului, a infracţionalităţii organizate, a traficului de armament, droguri şi de persoane şi a influenţei maligne a statelor ostile. Vom colabora pentru a îmbunătăţi securitatea cibernetică şi a oferi apărare împotriva ameninţărilor hibride.

Vom promova valorile americane şi vom aplauda îmbrăţişarea de către România a unui viitor democratic şi consolidarea instituţiilor sale democratice, inclusiv a unui sistem judiciar independent.

Vom încuraja contribuţiile României la securitatea energetică a Europei, inclusiv prin luarea măsurilor necesare investiţiilor strategice în producţia de energie în Marea Neagră, care are extraordinarul potenţial de a transforma România într-un centru regional de producţie şi furnizare de energie.

Vom sprijini un mediu de afaceri şi investiţional stabil, previzibil şi transparent, pentru a atrage investitori americani în România, a dezvolta comerţul dintre ţările noastre şi a promova prosperitatea economică comună.

Vom căuta modalităţi de a creşte schimburile culturale şi educaţionale de artişti, savanţi, studenţi şi oameni de ştiinţă dintre România şi Statele Unite, bazându-ne pe excelenta activitate desfăşurată de Comisia Fulbright şi pe recenta şi extrem de binevenita decizie a Guvernului României de a introduce un program de stimulente pentru producţia de filme.

Vom comemora victimele Holocaustului şi îi vom învăţa pe copiii noştri despre răul antisemitismului şi extremismului. Suntem recunoscători pentru contribuţia generoasă a instituţiilor româneşti la înfiinţarea aici, la Bucureşti, a unui muzeu dedicat istoriei evreilor din România.

România are propriile sale obiective în ce priveşte Parteneriatul nostru Strategic şi vom continua să încercăm împreună să le îndeplinim.

În concluzie, acum, când sărbătorim independenţa Americii, centenarul unităţii României şi prietenia existentă între America şi România în ultimii 100 de ani, sper la un parteneriat şi mai puternic, pe măsură ce întâmpinăm împreună provocările şi extraordinarele oportunităţi ce ne aşteaptă.

Permiteţi-mi acum să mulţumesc numeroşilor şi generoşilor noştri sponsori care au susţinut evenimentul din această seară. Fără ei, nimic din toate acestea nu ar fi fost posibil.

Permiteţi-mi de asemenea să îi dau cuvântul invitatului nostru de onoare, Preşedintele României, Klaus Werner Iohannis.

Vă mulţumesc.

________________

Numeroşi diplomaţi şi politicieni sunt invitaţi vineri la recepţia organizată de ambasada SUA cu pcazia Zilei Independenţei (4 iulie), iar oaspetele de onoare al evenimentului este preşedintele Klaus Iohannis.

Între cei prezenţi se află Laura Codruţa Kovesi, Raed Arafat, Eduard Hellvig, Ecaterina Andronescu, Victor Ciorbea, Eugen Teodorovici şi Teodor Meleşcanu, fostul preşedinte Emil Constantinescu, dar şi Nicolae, nepotul regelui Mihai I. De la eveniment lipsesc premierul Viorica Dăncilă şi preşedinţii celor două Camere Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu.

Citeşte şi: Dragnea, Tăriceanu şi Dăncilă nu participă la recepţia ambasadei SUA de Ziua Independenţei