Ziua Internaţională a Mării Negre, aniversată la 31 octombrie

Astfel, proiectele reflectă activităţi legate de regiunea Mării Negre: Iniţiativa Regională Ramsar pentru zonele umede costiere ale Mării Negre, Black Sea Scientific Network şi ‘Îmbunătăţirea stării de conservare a biodiversităţii sectorului pontic din RBDD prin conştientizare, informare, vizitare’.

În anul 1996, la finele lunii octombrie, miniştrii mediului din cele şase ţări riverane – Bulgaria, Georgia, România, Federaţia Rusă, Turcia şi Ucraina – au semnat Planul Strategic de Acţiune pentru Reabilitarea şi Protecţia Mării Negre. Documentul, conceput în spiritul Declaraţiei Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare şi a Agendei 21, conţine un set cuprinzător de strategii şi măsuri pentru protecţia şi reabilitarea uneia dintre cele mai vulnerabile mări ale lumii. Planul reprezintă practic instrumentul prin care ţările riverane luptă pentru a proteja Marea Neagră împotriva poluării.

Totodată, Convenţia pentru Protecţia Mării Negre Împotriva Poluării a fost semnată la Bucureşti, după şase ani de negocieri, în luna aprilie 1992, de reprezentanţii României, Bulgariei, Georgiei, Federaţiei Ruse, Turciei şi Ucrainei (care sunt Părţi la Convenţie). Depozitarul Convenţiei este România, iar Convenţia pentru Protecţia Mării Negre Împotriva Poluării a fost ratificată de ţara noastră prin Legea nr. 98/1992.

Alte articole

Peștele de la Marea Neagră, de patru ori mai ieftin decât somonul. Are zeci de beneficii nutriționale, însă puțini îl consumă

Volodimir Zelenski vrea ca și românii să monitorizeze încetarea focului în Marea Neagră: „Își cunosc teritoriul bine”