Ziua Mării Negre: Calitatea mediului marin s-a îmbunătăţit uşor, dar constant, în ultimii 10 ani

În bazinul Mării Negre, în a doua parte a secolului trecut, a avut loc o deteriorare a mediului ca urmare a exploatării neraţionale a resurselor naturale, despăduririlor în exces şi degradării solului, contaminării râurilor şi lacurilor datorită utilizării unor tehnologii industriale depăşite şi a practicilor agricole intensive. Toate acestea au avut efecte directe asupra biodiversităţii marine. La aceste probleme s-a adăugat, în ultimii ani, fenomenul schimbărilor climatice, care a adus o dimensiune nouă, ce poate avea un impact deosebit asupra activităţilor noastre viitoare. Cu toate acestea, aşa cum au evidenţiat şi analizele realizate la nivelul Comisiei Mării Negre, în ultimii 10 ani s-a constatat o îmbunătăţire uşoară, dar continuă a calităţii mediului marin, arată Ministerul Mediului.

Având în vedere că problemele de mediu care au generat afectarea mediului marin al Mării Negre au caracter transfrontalier, în anul 1992 a fost semnată, la Bucureşti, Convenţia pentru protecţia Mării Negre împotriva poluării, ca o bază pentru colaborarea între statele riverane precum şi ca un cadru de acţiune cu principalele organizaţii regionale şi internaţionale, care pot contribui la soluţionarea lor.

Imediat după aderarea României şi Bulgariei, Comisia Europeană a lansat o iniţiativă politică, numită Sinergia Mării Negre, prin care s-au stabilit principalele priorităţi, direcţii de acţiune şi colaborare cu statele din regiune. Dat fiind că problematica de protecţie a mediului a fost considerată o prioritate, alături de transporturi şi energie, în anul 2010 a fost lansat Parteneriatul de mediu din cadrul Sinergiei Mării Negre.

„Suntem convinşi că, odată devenit operaţional, acest Parteneriat va fi un instrument foarte important pentru realizarea unui mare număr de acţiuni identificate în cadrul proiectelor UNDP/GEF din ultimii 20 de ani.  Depinde numai de noi ca acest instrument să fie utilizat cât mai curând. În acest sens, considerăm că la nivelul experţilor trebuie găsite cât mai rapid domeniile şi proiectele prioritare care ar putea fi sprijinite de Parteneriat”, a afirmat ministrul Mediului şi Pădurilor, Rovana Plumb.

Alte articole

Peștele de la Marea Neagră, de patru ori mai ieftin decât somonul. Are zeci de beneficii nutriționale, însă puțini îl consumă

Volodimir Zelenski vrea ca și românii să monitorizeze încetarea focului în Marea Neagră: „Își cunosc teritoriul bine”

România consideră că atingerea acestui deziderat este realizabil prin implementarea politicilor europene în domeniul protecţiei mediului şi, în mod special, prin implementarea principiilor Directivei Cadru pentru Apă şi a Directivei Cadru Strategia pentru mediul marin, al căror obiective vizează obţinerea stării ecologice bune în regiunea Mării Negre până în anul 2020.

„În vederea aplicării corecte a acestor principii, considerăm necesarăE crearea unei platforme ştiinţifice la nivelul statelor riverane Mării Negre prin care să se promoveze proiecte comune de cercetare a ecosistemelor terestre şi marine din regiune. ste evident că în această activitate nu vom porni de la zero, ci vom beneficia de experienţa deja existentă şi de informaţiile acumulate în cadrul altor organizaţii şi sperăm ca pe viitor, pe lângă aportul Comisiei Mării Negre, să beneficiem de un sprijin mai larg, în primul rând din partea Comisiei Europene, dar şi a GEF, UNDP, FAO, Băncii Mondiale şi al altor instituţii internaţionale”, şi-a exprimat opinia ministrul Rovana Plumb.

Cu ocazia Zilei Mării Negre, Ministerul Mediului mulţumeşte tuturor celor care sunt implicaţi în acţiuni de protecţie a mediului marin, organizaţii guvernamentale şi non-guvernamentale, institute de cercetare, universităţi, consilii locale şi judeţene şi să reiterează angajamentul conducerii Ministerului pentru reabilitarea şi protecţia acestui tezaur natural care este Marea Neagră.