Ziua mondială a somnului

Tema din acest an a Zilei mondiale a somnului este ”Sleep Soundly, Nurture Life”. În comunicatul de presă al evenimentului, Arianna Huffington, autoarea cărții ”The Sleep Revolution: Transforming Your Life, One Night at a Time” scrie: ”Trăim în epoca de aur a științei somnului — care ne dezvăluie toate modurile în care somnul și visele joacă un rol vital cu privire la deciziile pe care le luăm, la inteligența emoțională, funcțiile cognitive, productivitate și creativitate. Pe scurt, știința a demonstrat că somnul este esențial pentru a ne spori performanțele. Este limpede, așadar, că dacă vrem cu adevărat să avem o viață împlinită, trebuie să începem cu somnul.”

Conform http://www.worldsleepday.org/, un somn bun este definit de trei factori: durată, care trebuie să îi permită persoanei să se odihnească suficient în timpul somnului și să fie alert a doua zi; continuitate, adică somn neîntrerupt; profunzime, altfel încât să înlesnească refacerea fizică și psihică.

Tema Zilei mondiale a somnului din 2016 a fost ”Somnul bun este un vis ce poate fi atins”. Manifestările din 2015 dedicate acestei zile, sub sloganul ”Un somn corect înseamnă sănătate și fericire”, au avut loc în nu mai puțin de 75 de țări.

Somnologia sau medicina somnului se ocupă, potrivit http://www.somnologie.ro/, cu diagnosticarea și tratamentul afecțiunilor reunite sub numele generic de „tulburări ale somnului”. Printre acestea se numără sforăitul, apneea obstructivă în somn, insomnia și somnambulismul. Somnologia este un domeniu interdisciplinar, care implică specialiști din domenii diferite, ca pneumologie, neurologie, cardiologie, ORL, medicina muncii și altele.

Alte articole

Somnul ne ajută să slăbim. Dragoș Pătraru dezvăluie câte ore trebuie să dormim pe noapte: „O să vă spun un secret”

Dragoș Pătraru, despre legătura dintre somn și mâncare. „Lipsa de somn îngrașă!”. Câte ore trebuie să dormim, de fapt, pe noapte

În luna ianuarie 2017, a fost făcut public un studiu potrivit căruia somnul insuficient expune corpul la îmbolnăviri prin slăbirea sistemului imunitar. Astfel, oamenii de știință au prelevat probe de sânge de la 11 perechi de gemeni identici cu obiceiuri de somn diferite și au descoperit că sistemul imunitar al celor care dormeau cel mai puțin era mai slăbit în comparație cu cel al fraților lor, potrivit Medical Express. ”Ceea ce arătăm noi este că sistemul imunitar funcționează cel mai bine atunci când (corpul — n.r.) are parte de somn suficient. Șapte sau mai multe ore de odihnă sunt recomandate pentru o sănătate optimă”, susține autorul principal al studiului, dr. Nathaniel Watson, co-director al Centrului pentru medicina somnului din cadrul Universității din Washington și de la Centrul Medical Harborview.

Somnologia este un subiect care îi preocupă și pe medicii români. De exemplu, o cercetare prezentată de medicul pediatru Mihaela Oros, președinte al Asociației pentru Tulburările de Somn la Copii și Adolescenți, în luna martie 2016, a arătat că unul din zece copii riscă tulburări ale respirației în timpul somnului. „9,6% dintre copiii din România sunt la risc pentru tulburări de respirație în timpul somnului, dintre care forma cea mai severă este apneea obstructivă. Copiii care sunt la risc pentru această problemă pot avea semne în timpul nopții sau în timpul zilei. Principalele semne sunt sforăitul, somnul agitat, transpirația în timpul somnului. Peste zi, de la somnolență, mai rară totuși la copii față de adulți, copilul poate fi agitat, hiperactiv, are tulburări de învățare, anxietate, depresie. Acestea sunt semnele comportamentale cognitive, dar există și probleme de imunitate, în sensul scăderii acesteia, infecții respiratorii frecvente, otite recurente. Nu în ultimul rând, o problemă foarte importantă este în legătură cu greutatea fie în sensul obezității, fie al faptului că cei mici nu mai cresc în greutate în ritmul normal”, a explicat medicul pediatru.

Citeşte şi STUDIU: Ce se întâmplă cu creierul în timpul somnului